Scrutinul prezidenţial din România, esenţial pentru depăşirea impasului politic

România este condusă de un Guvern interimar, cu atribuţii limitate, după destrămarea coaliţiei PSD - PDL. În acest context, FMI şi Uniunea Europeană au amânat virarea tranşei de 1,5 miliarde de euro din împrumutul anticriză de 20 de miliarde de euro, notează FT.

"După destrămarea coaliţiei guvernamentale, preşedintele Traian Băsescu, care speră să obţină un nou mandat cu sprijinul democrat-liberalilor, şi liderul PSD Mircea Geoană, candidat la Preşedinţie, nu au reuşit să ajungă la un acord pentru numirea unui prim-ministru. În condiţiile în care România este condusă de Cabinetul interimar Emil Boc - care probabil se va menţine până după turul de scrutin din 6 decembrie - instituţiile financiare internaţionale devin din ce în ce mai îngrijorate că reformele economice vor fi amânate în continuare", subliniază Financial Times.

"Când există un Guvern interimar, de obicei amânăm evaluările. Vor fi necesare modificări suplimentare ale bugetului pe 2010 pentru atingerea ţintei de deficit bugetar de 5,9 la sută", afirmă Tonny Lybek, reprezentantul FMI în România.

În pofida urgenţei situaţiei economice din România, campania electorală s-a concentrat pe alte teme în afara celor economice.

"Traian Băsescu, fost căpitan de navă şi bun orator, a promis să continue lupta împotriva corupţiei, o campanie care a înregistrat doar progrese limitate în ultimii cinci ani. De asemenea, el promovează măsuri populare precum crearea unui Parlament unicameral şi reducerea numărului parlamentarilor", explică FT.

"Mircea Geoană, fost ministru de Externe şi ambasador la Washington, promite o alternativă mai tehnocrată la stilul agresiv şi diviziv al lui Băsescu, cu planuri de investiţii în Infrastructură care, în opinia lui, ar conduce la creştere economică. Crin Antonescu, candidatul liberalilor, promite reduceri fiscale", notează FT.

"Oricare ar fi promisiunile de campanie, câştigătorul alegerilor va avea o influenţă limitată asupra politicului. Funcţia îi oferă posibilitatea nominalizării unui premier, o oarecare supraveghere a sistemului judiciar şi, nu în ultimul rând, control asupra serviciilor de securitate", încheie FT.