Se anunţă o reformă radicală în Germania. Friedrich Merz e dispus să schimbe regulile stricte de împrumut ale ţării şi să aloce mai mulţi bani pentru înzestrarea armatei

În cadrul unei dezbateri televizate, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a recunoscut că „frâna datoriilor” ar putea necesita o reformă, iar cheltuielile pentru apărare în cea mai mare economie a Europei vor ajunge „probabil la 3%” din PIB, pe fondul presiunilor din partea lui Donald Trump, scrie Financial Times.

După ce cancelarul Olaf Scholz a declarat că este „ridicol” să se pretindă că reducerile de cheltuieli şi creşterea economică ar putea furniza zecile de miliarde necesare pentru a finanţa un buget de apărare mai mare, Merz a evocat posibilitatea modificării cerinţei constituţionale care limitează deficitul structural al Germaniei la 0,35% din PIB.

„Întotdeauna am spus că se poate discuta acest lucru, dar cu siguranţă nu la început”, a spus Merz. „În primul rând, trebuie să avem în vedere potenţialul de economisire, creşterea economică şi, de asemenea, realocările bugetare care sunt necesare de urgenţă.”

CDU, partid conservator din punct de vedere fiscal, s-a angajat oficial să menţină „frâna datoriilor”, manifestul său electoral avertizând că „datoriile de astăzi sunt creşterile de taxe de mâine”.

Dar economişti de renume au descris frâna ca fiind o „cămaşă de forţă fiscală depăşită”, care va fi aproape imposibil de menţinut în timp ce se fac şi investiţiile atât de necesare în infrastructură.

Merz a declarat că Germania se va concentra în primul rând pe îndeplinirea în mod regulat a obiectivului său de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, dar a adăugat că se aşteaptă ca cifra să crească în cele din urmă la mai aproape de 3%.

Partidul Social-Democrat (SPD) al lui Olaf Scholz se află pe locul al treilea în sondajele de opinie. Scholz a fost în mod frecvent în defensivă în timpul dezbaterii tensionate de 90 de minute.

Prima jumătate de oră a fost dominată de politica privind migraţia, după atacul cu cuţitul comis luna trecută de un solicitant de azil bolnav mintal, care a ucis un copil de doi ani şi un trecător.

Cu CDU conducând în sondaje cu un sprijin de aproximativ 30%, Merz a fost atacat de Scholz pentru disponibilitatea sa de a se baza pe sprijinul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pentru a trece o moţiune privind migraţia în parlament.

A fost pentru prima dată în istoria postbelică a Germaniei când o majoritate a fost obţinută prin intermediul extremei drepte, însă Merz a reiterat că exclude o coaliţie cu AfD. „Un astfel de lucru este exclus”, a spus el.

Scholz a subliniat că a impus controale mai stricte la frontieră după atacul mortal cu cuţitul comis de un cetăţean sirian în Solingen, în august, şi că a crescut expulzările migranţilor ilegali cu 70%.

Scholz a negat apoi că actuala guvernare i-ar fi făcut pe germani mai săraci, dând vina pe Vladimir Putin după ce invadarea Ucrainei în 2022 a provocat o creştere a preţurilor la energie şi a inflaţiei. „Am încercat apoi să ajutăm”, a spus el.

Merz l-a întrebat pe Scholz „de ce, în numele lui Dumnezeu”, a închis cele trei centrale nucleare rămase în Germania în 2023, în mijlocul unei crize energetice.