Acest pas a fost unul dintre numeroasele menţionate într-o lege adoptată de parlamentul iranian luna trecută ca răspuns la uciderea principalului om de ştiinţă din ţară, moarte pe care Teheranul a atribuit-o Israelului. Astfel de mişcări ale Iranului ar putea complica eforturile preşedintelui ales al SUA, Joe Biden, de a reveni la acord, relatează The Guardian.
„Iranul a informat agenţia că, pentru a se conforma unui act juridic adoptat recent de parlamentul ţării, Organizaţia pentru Energie Atomică a Iranului intenţionează să producă uraniu cu un conţinut de îmbogăţire până la 20% la uzina de îmbogăţire a combustibilului Fordow”, a transimis IAEA într-un comunicat.
Fordow a fost construit în interiorul unui munte, aparent pentru a-l proteja de bombardamentele aeriene, iar acordul din 2015 nu permite îmbogăţirea uraniului acolo.
Iranul a încălcat limita de 3,67% a acordului privind puritatea cu care poate îmbogăţi uraniu, dar a ajuns până la maxim 4,5% cu mult sub 20% pe care le-a realizat înainte de acord.
Scopul principal al acordului a fost extinderea timpului pe care Iranul avea nevoie pentru a produce suficient material pentru o bombă nucleară, la cel puţin un an. De asemenea, a ridicat sancţiunile internaţionale împotriva Teheranului.
Agenţiile de informaţii americane şi AIEA consideră că Iranul a avut un program secret şi coordonat de arme nucleare pe care l-a oprit în 2003. Iranul neagă că ar fi avut vreodată unul.
Biden, care intră în funcţie pe 20 ianuarie, a semnalat că Washingtonul se va alătura aşa-numitului Plan de Acţiune Comprehensiv Comun care vizează limitarea programului nuclear al Iranului.
Ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, a declarat că schimbarea administraţiei din SUA înseamnă că există „o ultimă fereastră” pentru progres care „nu ar trebui risipită”.