Se îndreaptă lumea către deglobalizare? Despre creşterea costurilor şi preţurilor bunurilor

Perturbarea lanţurilor de apro­vi­zio­nare, costurile în creştere pu­ter­nică, penuriile, toate aceste rea­lităţi zilnice ar putea avea legătură cu de­glo­balizarea. Unii previzio­nea­ză chiar că volumele schimburilor co­mer­ciale ar putea suferi o inver­sare dramatică, în condiţiile intensi­fi­cării disputelor dintre ţări impor­tante şi eforturilor companiilor de a conso­lida lanţurile mondiale de aprovi­zionare, scrie Ziarul Financiar.

Deglobalizarea ar marca o retragere din procesul de integrare economică la nivel mondial. Şi există indicia că acest lucru se întâmplă deja de ceva vreme, scrie Deutsche Welle.

Un indicator cheie al globalizării, ponderea comerţului în PIB-ul mon­dial, a atins un vârf în 2008 la înce­pu­tul marii crize financiare mondiale.

Experţii notează că acest lucru are legătură cu populismul şi politicile economice protecţioniste, însă există şi alţi factori majori care frânează globalizarea.

Perturbările create de pandemie au provocat o modificare funda­men­tală a designului lanţurilor de aprovi­zionare, potrivit lui Megan Greene, de la Harvard Kennedy School. S-a făcut astfel o trecere de la producţia just-in-time la deţinerea de stocuri. Rezul­tatul este o rezilienţă sporită pe partea de ofertă, ceea ce constituie practic o depărtare de globalizare, cu accentul său pus pe eficienţă şi rentabilitate.

După pandemie, a urmat războiul din Ucraina.

Perturbarea exporturilor generează creşteri de preţuri, iar sancţiunile împotriva Rusiei izolează economia acesteia de restul lumii. Economiştii văd aici nu numai o dezintegrare a pieţelor interconectate, ci şi o inversare a progresului adus de globalizare.

Cora Jungbluth, economist şi expert în cadrul institutului german Bertelsmann Stiftung, arată că asistăm de asemenea la o revenire a factorului geopolitic, iar acest trend duce de asemenea la deglobalizare.

Provocarea pentru susţinătorii globalizării este de a determina amploarea posibilei inversări a acestui proces, inclusiv impactul asupra competiţiei, lanţurilor de aprovizionare şi efectului asupra economiilor aflate în curs de dezvoltare, notează Financial Times.

Erik Nielsen, consultant al UniCredit, arată că ne îndreptăm în mod inevitabil către o perioadă prelungită de deglobalizare, un proces care va creşte costurile şi preţurile bunurilor şi serviciilor.

Deglobalizarea ar reduce eficienţa companiilor, iar ţările cele mai sărace ar avea de asemenea de suferit. Potrivit lui Nielsen, o lume deglobalizată ar fi „vast inferioară“ ultimilor 30 de ani de comerţ liber.

Andreas Wirsching, istoric, consideră însă că modul în care vor interacţiona toţi factorii actuali va deveni clar mai târziu, potrivit Deutsche Welle.