Nicolae Timofti, ales de Parlament în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, după o criză politică de aproape trei ani

Republica Moldova pune astfel capăt unei crize politice care durează de aproape trei ani, timp în care ţara a fost condusă de un preşedinte interimar.

Potrivit ediţiei electronice a Jurnalului de Chişinău, Timofti a obţinut voturile celor 58 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), trei voturi ale grupului socialist condus de Igor Dodon şi votul deputatului neafiliat Mihai Godea.

"Am acceptat această propunere în interesul ţării, pentru liniştea şi stabilitatea tuturor. N-am niciun interes decât o ţară bogată, cu un vector european. Împreună cu dvs, cu toată conducerea ţării, vom reuşi să realizăm totul spre binele ţării, să-i întoarcem pe toţi care au plecat, să avem o ţară bogată şi funcţională", a declarat Timofti, în faţa mulţimii adunate în faţa Palatului Republicii, pentru a susţine alegerea preşedintelui.

După alegerea sa, Timofti a primit trandafiri albi şi roşii de la conducerea Parlamentului şi de la deputaţii care l-au aplaudat în picioare pe noul preşedinte.

"Felicit întreaga noastră societate pentru îndeplinirea cu cinste a acestei misiuni. Astăzi a fost obţinută o mare victorie, prin care a fost pus capăt neclarităţii şi instabilităţii politice. Astăzi este punctul de plecare pentru Republica Moldova", a declarat preşedintele Parlamentului Marian Lupu, şef al statului interimar.

Şedinţa specială a Parlamentului, pentru alegerea preşedintelui, a început la ora 8.00 şi a durat aproximativ patru ore. Deşi grupul comuniştilor a boicotat alegerile, din partea PCRM au venit trei deputaţi pentru a "supraveghea" desfăşurarea scrutinului. Aceştia au ţinut discursuri prin care au acuzat guvernarea de uzurpare a puterii de stat şi l-au îndemnat pe Timofti să se retragă.

După aproape trei ore de discursuri, deputaţii au început să voteze. Aceştia au decis să lase "amprenta" grupului parlamentar din care fac parte pe buletinele de vot, pentru a identifica "trădătorii" în caz de eşec. La ieşirea din cabine, aceştia aveau buletinele împăturite în mod diferit, în funcţie de grup.

Ulterior, comisia specială a examinat timp de jumătate de oră buletinele de vot, 62 de buletine fiind declarate valabile şi 49 (cele ale comuniştilor) nevalide.

Astfel, cu 62 de voturi, Nicolae Timofti, a devenit cel de-al patrulea preşedinte al Republicii Moldova. Parlamentul a adoptat un proiect prin care a luat act de alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte. Alegerile de vineri, 16 martie, urmează să fie validate de Curtea Constituţională.

Singurul candidat în scrutinul de vineri pentru postul de preşedinte al Republicii Moldova, magistratul Nicolae Timofti, a pledat pentru integrarea europeană, ca o idee care să unească oamenii, în discursul său din Parlament, relatează PRO TV Chişinău.

"Pentru mine este o adevărată onoare să mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră. Eu nu am făcut niciodată politică şi nici nu voi face în viitor, de aceea discursul meu va fi unul nu politic, ci cetăţenesc", a afirmat Timofti.

"Ţara noastră este divizată, este nevoie de o idee care să unească oamenii, iar această idee este integrarea europeană. Oamenii trebuie să înţeleagă că UE este un spaţiu de valori şi bunăstare şi că ei merită să fie acolo. Astăzi sunt forţe care încearcă să discrediteze această idee. Datoria mea va fi să explic cetăţenilor importanţa integrării", a subliniat el.

"Chiar şi după 20 de ani de independenţă, Republica Moldova se confruntă cu grave probleme sociale şi economice. Este foarte important ca reformele sociale şi economice, cele pe calea integrării europene să-şi găsească o continuitate", a adăugat el.

"Pe mine ca cetăţean mă doare că ţara mea nu are un preşedinte de mai bine de doi ani. Nu există cetăţean care să nu-şi dorească stabilitate în ţară. Republica Moldova a ajuns la o răspântie şi trebuie să aleaga dacă va merge spre haos sau spre stabilitate".

Nicolae Timofti evocă asigurarea statutului de neutralitate al R.Moldova

"Unica variantă de soluţionare a conflictului transnistrean este calea paşnică. Chiar dacă s-a lucrat mult în acest domeniu, Republica Moldova rămâne un stat divizat, un stat care nu-şi poate controla tot teritoriul", a declarat Timofti. "Urmează să fie asigurat statutul de neutralitate a Moldovei, pentru a nu permite ca o armată să se afle pe teritoriul ţării", a adăugat magistratul.

"Am fost întrebat care este viziunea mea despre politica externă a ţării. Am răspuns că ţările mari fac o politică mare, iar ţările mici sunt condamnate să facă o politică deşteaptă. O astfel de politică a dus Moldova în ultimii ani", a apreciat candidatul.

"Voi încerca să fiu un mediator, iar toată energia mi-o voi dedica pentru ca ramurile din ţara noastră să conlucreze eficient", a mai afirmat el. "Chiar şi pentru un necunoscător este clar că relaţiile dintre putere şi opoziţie nu sunt satisfăcătoare. Îmi propun să fiu un mediator între aceste două forţe. De asemenea, consider necesară aprobarea unui cadru legislativ pentru opoziţie, definirea statului opoziţiei în general".

"Sunt perfect conştient că vin la cârma unei ţări sărace. Apreciez volumul de muncă ce s-a depus pentru diminuarea ratei sărăciei. Această rată a scăzut, dar sărăcia este atât de mare, că rezultatele pozitive se pierd", a subliniat Timofti în discursul său.

"S-a vorbit mult despre Constituţie şi că ar trebui modificată, are imperfecţiuni. Dacă o să ajung garantul acestei Constituţii, ţin să mă expun pe acest subiect. Voi asigura eficientizarea cadrului constituţional, pentru ca acesta să ducă la armonizare şi stabilitate", a mai spus el.