Având în vedere actuala tendinţă demografică, există temerea că îmbătrânirea populaţiei ar putea „marginaliza tinerii, concentrând dezbaterea electorală asupra unor probleme privind, mai ales, persoanele în vârstă”, potrivit raportului APCE adoptat joi seara, cu 19 voturi la 7, de parlamentarii reuniţi în sesiune la Strasbourg.
„O asemenea evoluţie ar putea pune în pericol stabilitatea democraţiei, într-o perioadă în care coeziunea socială este mai necesară ca oricând”, subliniază textul, pregătit de sârbul Milos Aligrudici.
El cere statelor „să studieze posibilitatea scăderii vârstei de votare la 16 ani, în toate ţările şi pentru toate tipurile de alegeri”.
Documentul constată, în plus, „o creştere a absenteismului electoral în toată Europa”, în special în clasa de vârstă de 18-24 de ani. Or, explică raportorul, „studiile arată că tinerii cu cât aşteaptă mai mult să participe la viaţa politică, cu atât se angajează mai puţin la vârsta adultă”.
În majoritatea statelor europene, vârsta minimă pentru exercitarea dreptului de vot este de 18 ani. În 2007, Austria a devenit prima ţară care a stabilit la 16 ani vârsta „majoratului electoral”, la toate alegerile, municipale, regionale şi naţionale, a subliniat APCE.
Landurile germane, un canton eleveţian şi trei dominioane ale coroanei britanice au scăzut, de asemenea, vârsta de votare la 16 ani.