„Este regretabil că nu a fost posibil să ajungem la un acord pentru un plan de acţiune”, a declarat reprezentanta, al cărei nume nu a fost precizat, citind o „declaraţie explicativă” la finalul summitului.
Ţările Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa au adoptat doar „Declaraţia de la Astana”, dar conţinutul său nu a fost încă difuzat, a anunţat preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, cu o întârziere de aproape 11 ore.
Reprezentanta europeană a subliniat că UE continuă să recunoască „suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei”, unul dintre dosarele problematice de la summitul din Astana, capitala kazahă, care s-a derulat miercuri şi joi.
Rusia avertizase că se va opune oricărui document care recunoaşte integritatea teritorială a Georgiei, în condiţiile în care Moscova a recunoscut independenţa a două regiuni separatiste georgiene în urma războiului din august 2008.
Reprezentanta Canadei şi-a exprimat la rândul său „regretul că nu a fost posibil un consens privind conflictele îngheţate” din spaţiul fostei URSS, respectiv dosarul georgian, separatismul din Transnistria, regiune prorusă din Republica Moldova, şi conflictul azero-armean pe tema regiunii Nagorno-Karabah.
Reprezentantul Rusiei – care susţine regimul din Transnistria şi care este în centrul conflictului din Georgia – a apreciat la rândul său că a „făcut totul” pentru a fi obţinut un consens privind un plan de acţiune, dar consideră că acest eşec este datorat „abordării ideologice” a anumitor state.
OSCE a fost „ostaticul poziţiilor politice preconcepute”, a adăugat el.
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, secretarul de Stat american, Hillary Clinton, premierul francez, François Fillon, şi cancelarul german, Angela Merkel, au fost prezenţi miercuri la Astana, apoi i-au lăsat pe reprezentanţii lor să continue negocierile.