Semnale periculoase, lansate la summitul NATO de la Bucureşti

Un a semnal a fost emis în momentul în care Grecia şi-a exercitat dreptul de veto împotriva aderării Macedoniei. Unele voci susţin că veto-ul Greciei, care a invocat motive de securitate, denotă lipsa de încredere a acestei ţări în partenerii din Alianţă, comentează cotidianul britanic, subliniind însă că prin primirea Macedoniei în NATO orice politică riscantă, care ar putea destabiliza regiunea, ar fi înăbuşită încă de la început.

Problema privind Ucraina şi Georgia este mult mai gravă, susţine sursa citată, care este de părere că reacţia Rusiei a fost similară cu cea a Greciei, pretinzând că extinderea NATO i-ar ameninţa securitatea. Kremlinul a descoperit că, dacă se comportă asemeni unui copil răsfăţat, va obţine rezultate, respectiv reinstaurarea sferei de influenţă.

Principala problemă, comentează sursa citată, este însă lipsa voinţei politice a UE pentru a ajunge la o poziţie comună faţă de Rusia, ceea ce a determinat un comportament de tipul "divide şi stăpâneşte" din partea Moscovei. Aceasta a atras unele ţări europene în acorduri bilaterale, în special privind energia, care împiedică adoptarea unei poziţii comune a UE.

Situaţia este tristă atât pentru Rusia, cât şi pentru UE, întrucât consolidează poziţiile oficialilor de la Moscova care promovează o politică a mândriei naţionale mai degrabă decât a securităţii naţionale şi diminuează posibilităţile stabilirii unui acord real privind politica externă şi de securitate a UE.

Este mai trist însă pentru ţările care sunt, încă odată, excluse din aceste proiecte. Scopul NATO ar trebui să fie acela de "far" călăuzitor pentru acele ţări care se luptă pentru libertate şi democraţie. În urma summitului de la Bucureşti a reieşit că "farul" a fost închis, conchide publicaţia britanică.