Semnalele privind alerta climatică se multiplică

TOPIREA CALOTEI GLACIARE ARCTICE, care acoperă 15 milioane de kilometri pătraţi, a început.

Fenomenul ameninţă supravieţuirea urşilor polari. Cu cât razele soarelui sunt reflectate mai puţin de gheaţă, cu atât mai mult căldura este absorbită de apă, accelerând topirea.

În 2008, pentru prima dată, trecerea din nord-vest - de-a lungul Americii - şi cea din nord-est - de-a lungul Rusiei - au fost eliberate de gheaţă mai multe săptămâni în timpul verii.

TOPIREA CALOTELOR GLACIARE, în special în Groenlanda şi Antarctica, contribuie la creşterea nivelului oceanelor.

Topirea totală a calotei glaciare din Groenlanda ar conduce la creşterea nivelului oceanelor cu 7 metri, în timp ce topirea calotei antarctice ar creşte nivelul oceanului planetar cu peste 70 de metri.

TOPIREA GHEŢII DE ALTITUDINE, în special a celei din Himalaya, ameninţă aprovizionarea cu apă a numeroase regiuni, în special în nordul Indiei şi în China.

Suprafaţa gheţarilor din Anzii tropicali s-a diminuat în proporţie de 30 - 100 la sută în ultimele trei decenii, iar gheţarii din Pirinei ar putea dispărea până în 2050. 85 la sută din suprafaţa calotei glaciare care acoperea masivul Kilimandjaro în 1912 dispăruse în 2007.

CREŞTEREA NIVELULUI OCEANELOR este mai rapidă decât se estima, dat fiind că ultimul raport GIEC nu luase în considerare topirea calotelor polare.

Experţii ONU estimează că nivelul oceanului planetar ar putea creşte cu 18 până la 59 de centimetri până la sfârşitul secolului.

Creşterea ar putea depăşi un metru, avertizează climatologii. State insulare precum Maldive ar fi acoperite de appă dacă ipoteza se confirmă. Sunt ameninţate şi regiunile de coastă dens populate, precum cele din Bangladesh, Vietnam şi Olanda.

RECIFELE DE CORALI, care adăpostesc o treime din speciile marine de pe planetă, sunt ameninţate de creşterea substanţelor acide din oceane.

FENOMENELE METEOROLOGICE EXTREME au devenit mai frecvente. În anii următori vor fi mai multe canicule, inundaţii, va ploua mai mult şi vor fi secete.

DEFRIŞAREA PĂDURILOR TROPICALE, în principal în Amazonia, va conduce la dispariţia capacităţilor de stocare a carbonului. În prezent, zona Amazonului reciclează anual 66 de miliarde de tone de dioxid de carbon.

PROCESUL DE DEŞERTIFICARE se intensifică, mai ales în zona Saharei şi în nordul Chinei. Lacul Ciad a pierdut deja 90 la sută din suprafaţă în ultimele patru decenii.

ELIBERAREA DE METAN provenind din terenurile care erau îngheţate în permanenţă, în zonele nordice, a început. Metanul este un gaz cu efect de seră de 25 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.