Sexul şi politica, evocate în memoriile lui Tony Blair

Evocând seara crucială de 12 mai 1994, în momentul decesului fostului lider laburist John Smith, căruia urma să îi succeadă, Tony Blair îşi aminteşte de soţia sa, Cherie: "În acea noapte, ea m-a strâns cu tandreţe în braţe şi m-a consolat".

"Ea mi-a spus ceea ce aveam nevoie să aud, m-a reconfortat, mi-a dat sentimentul că ceea ce eram pe cale să fac era bine. În acea seară de 12 mai 1994, aveam nevoie de dragostea pe care Cherie mi-o oferea. Am devorat-o pentru a-mi da putere, eram un animal care îşi urma instinctele, ştiind că îmi trebuia toată puterea emoţională şi capacitatea de rezistenţă pentru a face faţă celor ce aveau să vină", scrie fostul şef al Guvernului în autobiografia sa intitulată "A Journey" (O călătorie).

"Sexul şi politica, e straniu", scrie el mai departe, când evocă o relaţie extraconjugală pe care vicepremierul de atunci, John Prescott, a avut-o cu o secretară.

"Oamenii politici trăiesc sub presiune. Ei trebuie să aibă un control enorm asupra lor, să fie atenţi ce spun şi fac şi să se poarte bine. Şi instinctele naturale vor să scape din această închisoare a autocontrolului", explică Tony Blair, care a fost la putere din 1997 până în 2007.

"Apoi mai este acea întâlnire, atât de excitantă, atât de ştrengărească, ce scapă oricărui autocontrol. Dintr-o dată, eşti transportat în afara lumii tale de intrigi şi maşinaţiuni fără sfârşit, de seriozitate care se adaugă seriozităţii, şi te regăseşti pe o insulă a plăcerii, departe de tot, liber", continuă autorul.

Însă fostul lider laburist găseşte repede o portiţă de scăpare. Un asemenea comportament este "stupid ... şi iresponsabil", scrie el.