Sistemele Gepard, deţinute şi de România, încă dau bătăi de cap ruşilor pe frontul din Ucraina

Unul dintre motivele eficienţei sistemului pe front este sistemul său de radar, pentru că este echipat atât cu radare de căutare, cât şi cu radare de urmărire, permiţând, astfel detectarea şi angajarea mai multor ţinte deodată.

Radarul de căutare oferă o rază de detectare de până la 15 km, în timp ce cel de urmărire permite detectarea precisă a ţintei şi angajarea sa. Radarul acesta poate să urmărească ţinte mici, rapide, precum dronele.

Un alt avantaj al sistemului pe câmpul de luptă este puterea sa de foc, pentru că tunurile Oerlikon KDA de 35 de mm pot trage, fiecare, până la 550 de lovituri pe minut, astfel ajungând la o rată de 1.100 de lovituri pe minut, în total. Aceste tunuri folosesc muniţie care are o rază de până la 4 km. S-a observat pe front cum un sistem Gepard a urmărit şi eliminat o dronă Shahed. Folosirea acestor tunuri în locul rachetelor este una eficientă şi din perspectiva preţului, pentru că este redus costul în timp ce se menţine capacitatea de a neutraliza diverse ţinte.

Un al treilea motiv ar fi mobilitatea sistemului, pentru că este bazat pe un şasiu de tanc de luptă Leopard 1, fapt care îi oferă o protecţie sporită şi abilitatea de a se repoziţiona rapid, datorită vitezei de 65 de km/oră. Sistemul are şi un motor MB 838 CaM 500, de 819 cai putere, eficient pe diverse tipuri de teren.

Ucraina a primit mai multe sisteme Gepard de la aliaţi. Germania a trimis 52 de sisteme în aprilie 2022, şi ulterior a primit şi promisiunea altor 15. SUA, de asemenea, au trimis alte 30 de sisteme Gepard, pe care le-a luat din Iordania. Germania a luat sisteme Gepard şi de la Qatar, care le-a folosit foarte puţin, şi apoi le-a trimis Ucrainei.

Sistemele Gepard sunt folosite intens pe front. În Odesa, au demonstrat că pot distruge mai multe ţinte deodată, în principiu drone de producţie iraniană. Sistemul a distrus şi o rachetă de croazieră Kh-101, în apropiere de Kiev.