Sistemul educaţiei este supus unor presiuni de valul de refugiaţi, o avertizează un primar pe Merkel

Acest aspect nu este mai uşor ca celelalte aspecte ale dramei imigranţilor de pe continent, şi declanşează o dezbatere care merge de la o abordare pragmatică a problemei şi până la o abordare din perspectiva drepturilor.

La Berlin, dascălii aşteaptă aproximativ 5.000 de noi elevi - care nu vorbesc germana - la începerea anului şcolar, luni. Copii urmează să fie împărţiţi, iniţial, în 430 de grupe speciale, pentru a învăţa germana, înainte să vină la ore.

Este vorba despre o creştere importantă, în comparaţie cu cei 2.900 de elevi pe care sistemul şcolar de la Berlin i-a integrat anul trecut.

Această problemă l-a determinat pe primarul din Erfurt (centru) să propună să se renunţe la învăţământul obligatoriu pentru copiii imigranţilor, cel puţin până când li se clarifică statutul în ceea ce priveşte rezidenţa.

Fără nicio surprindere, propunerea a provocat critici extrem de dure din partea organizaţiilor care apără drepturilor imigranţilor.

Însă primarul Andreas Bausewein apreciază că o continuare a acestor schimbări ameninţă "să sfâşie" şcolile germane.

Bausewein argumentează că propunerea sa are la bază considerente pragmatice şi nu sentimente împotriva imigranţilor. Problema este că numeroşi imigranţi şi refugiaţi sunt în tranzit, ei urmând să se mute într-o serie de locuri până când îşi vor atinge scopul.

Potrivit legislaţiei germane, indiferent de perioada şederii lor în ţară, copiii cu vârste între şase şi 16 ani este obligatoriu să fie şcolarizaţi, odată ce au fost înregistraţi ca rezidenţi pentru o perioadă de cel puţin trei luni. Însă Bausewein afirmă cu acest du-te-vino din pezent în comunitatea imigranţilor perturbă prea mult sistemul şcolar german.

"Atunci când elevii pleacă, rămân goale acele clase înfiinţate special", subliniază Bausewein într-o scrisoare deschisă adresată cancelarului Angela Merkel.

În afară de perturbările care se creează prin venirea şi plecarea copiilor, sistemul nu ştie cum să planifice, nu are nicio idee dacă să construiască şcoli noi sau nu, pledează el.

"Numărul copiilor de vârstă şcolară fără statut de rezidenţi este foarte mare. Iar capacităţile şcolilor sunt la limită. Ceea ce este clar este nu doar că ne atingem limitele capacităţilor prin această sarcină, ci că le depăşim", apreciază el.

Iar problema nu se reduce la sistemul educaţiei, continuă primarul, evocând recentele violenţele vizând imigranţi - în special protestele violentele din weekend, la un centru de primire din orăşelul Heidenau (est).

În opinia sa, supraaglomerarea şcolilor germane poate conduce la noi proteste.

Primarul afirmă cu nu vrea să vadă "un alt Heidenau nici la Erfurt şi nici în alt oraş".

Doar după clarificarea situaţiei şcolarizării, aşezarea unei persoane într-o comunitate poate relaxa presiunile, a scris el, adăugând că accelerarea eforturilor de deportare a solicitanţilor de azil respinşi este de asemenea importantă în acest sens.

Însă propunerea lui Bausewein a fost dur criticată de unii politicieni.

"Toţi copiii au dreptul la educaţie şi la şcolarizare", i-a replicat, într-un mesaj postat pe Twitter, Astrid Rothe-Beinlich, o membră a Verzilor în Parlamentul landului Turingia, în care se află oraşul Erfurt.