Situaţia romilor în Europa este mai precară ca niciodată. Raportul Amnesty International care prezintă tratamentul şocant la care sunt supuşi

Raportul Amnesty International (AI) va îndemna Guvernele europene să abordeze problemele cu care se confruntă cele 10-12 milioane de romi, o etnie pe care Amnesty o numeşte "una dintre cele mai mari şi mai dezavantajate minorităţi din Europa". Comunităţile de etnici romi tind să prezinte scoruri mici la toţi indicatorii, prezentând un nivel redus de venituri, un nivel ridicat al şomajului şi cel mai scăzut acces la serviciile de sănătate şi publice, scrie The Independent.

"Acestea nu sunt doar consecinţe ale sărăciei, sunt rezultatul unei discriminări şi altor încălcări ale drepturilor omului răspândite, iar uneori sistematice", se arată în raport. "Ele sunt mai ales rezultatul prejudecăţilor - unor secole de acte de discriminare socială, instituţională şi individuală care au împins majoritatea romilor la marginea societăţii - care îi ţin acolo", denunţă Amnesty. "A venit vremea ca Europa să se trezească şi să oprească definitiv persecutarea acestor comunităţi marginalizate", a îndemnat Kate Allen, directorul Amnesty International UK.

Potrivit cotidianului, excluderea socială şi economică a membrilor comunităţilor îi împinge uneori pe romi spre un stil de viaţă infracţional. În Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy i-a numit pe romi "o sursă de criminalitate" şi a încurajat expulzarea etnicilor romi în România, în timp ce, în ultimul an, etnicii romi bulgari au fost atacaţi în mai multe oraşe. "Anterior numai grupările marginale de extremă dreapta aveau platforme antiromi, însă în prezent tot mai mulţi politicieni importanţi joacă această carte", a declarat Dezideriu Gergely, de la European Roma Rights Centre din Budapesta.

De asemenea, raportul Amnesty prezintă câteva date şocante. În Irlanda, speranţa de viaţă a bărbaţilor nomazi este cu 15 ani mai mică decât media naţională. În Republica Moldova, 59% dintre romi trăiesc în "sărăcie absolută", în timp ce în Slovacia peste două treimi dintre copiii romi sunt instituţionalizaţi. În pofida unei hotărâri a Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), potrivit căreia copiii de etnie romă nu trebuie să fie educaţi separat sau în şcoli pentru copii cu nevoi speciale, acest lucru continuă să se întâmple în numeroase ţări, dar în special în Cehia.

Noi "locuri cu probleme" apar lunar în diferite ţări europene. Însă, în opinia unora, nu doar Guvernele trebuie să îşi schimbe atitudinea. "Minorităţile rome au, de asemenea, nevoie să fie mai practice, pragmatice şi coerente şi să se asigure că sunt parteneri viabili ale statelor cu care lucrează", a declarat Gergely. Totodată comunităţile au nevoie să fie mai deschise în discutarea şi dezbaterea unor probleme controversate cum ar fi căsătoria între copii, a continuat el, adăugând că "în numeroase ţări, romii devin ţapi ispăşitori pentru alte probleme".