Societatea italiană, tot mai intolerantă faţă de români şi romi - raport

Cel de-al 41-lea raport anual referitor la situaţia socială din Italia, publicat vineri, semnalează faptul că societatea italiană începe să devină intolerantă faţă de imigranţi, deşi în anii precedenţi, institutul Censis subliniase buna capacitate a autorităţilor de la Roma de a gestiona activităţile de găzduire şi integrare a acestora.

Potrivit raportului - care menţionează, printre altele, tendinţa de fragmentare excesivă a competenţelor în materie de imigraţie, între diversele instituţii ale statului - xenofobia vizează în special comunităţile românească şi romă, în urma unor "episoade de o cruzime extremă, care i-au avut ca protagonişti pe cetăţenii străini provenind din Europa de Est" şi a creşterii "sentimentului de nesiguranţă colectivă".

Intoleranţa a fost alimentată, parţial, şi de creşterea exponenţială a numărului românilor din Italia, de 260 la sută în ultimii cinci ani (mai precis, de la 95.039 de persoane în 2002, la 342.200 în 2006). Românii au devenit, astfel, a treia comunitate din Italia, deşi cifrele organizaţiei neguvernamentale Caritas menţionează 555.997 de români stabiliţi pe teritoriul italian, ceea ce ar însemna că ei reprezintă cea mai mare comunitate străină din această ţară.

În paralel, românii se situează în fruntea "clasamentului" persoanelor denunţate pentru diverse infracţiuni, în perioada 2004-2006. Ei reprezintă 37 la sută din străinii denunţaţi pentru furturi din buzunar, 29,8 la sută din cei denunţaţi pentru furturi de autoturisme, 26,9 la sută - furturi din magazine şi locuinţe, 15,4 la sută - infracţiuni violente, de tipul omorului, 16,2 la sută - violenţe sexuale.

Creşterea numărului cetăţenilor români denunţaţi este însoţită de o creştere paralelă a numărului deţinuţilor de origine română din închisorile italiene. În luna iunie a acestui an, ei erau în număr de 2.267, reprezentând 5,2 la sută din totalul deţinuţilor şi 14,5 la sută din numărul deţinuţilor străini.

Cu toate acestea, raportul Censis reaminteşte că cea mai mare parte a infracţiunilor săvârşite pe teritoriul italian sunt comise de străini fără drept de şedere, aşa cum erau şi mulţi dintre români, înainte de aderarea ţării la UE.