Şocul petrolier devastează ţările mai sărace, care se confruntă cu penurii şi proteste în creştere

Multe dintre acestea sunt dependente de carburanţi importaţi şi sunt lovite în plin de o combinaţie de preţuri internaţionale ridicate, monede slabe şi competiţie din partea ţărilor bogate ale căror economii îşi revin de pe urma pandemiei.

Scumpirea carburanţilor exacerbează inflaţia în ţări care se confruntă deja cu preţuri în creştere dramatică la alimente. Combinaţia duce la proteste din partea cetăţenilor, despre care guvernele ştiu din experienţă că reprezintă cea mai sigură cale prin care îşi pot pierde popularitatea şi puterea.

Sri Lanka, Laos, Nigeria şi Argentina se numără printre econo­miile emergente care se confruntă de săp­tămâni cu cozi lungi la unele ben­zinării din cauza crizei de carburanţi.

Multe guverne au în faţă o alegere dificilă, dintre a atenua impactul creşterii preţurilor prin majorarea subvenţiilor sau reducerea taxelor, ambele măsuri afectând finanţele de stat, şi a permite preţurilor carburanţilor să crească, riscând nemulţumirea consuma­torilor şi companiilor care nu-şi permit costurile suplimentare.

Criza este în principal rezultatul combinaţiei dintre redresarea cererii după pandemie şi sancţiunile impuse Rusiei în legătură cu invadarea Ucrainei.

Preţul ţiţeiului Brent se tranzacţiona în apropiere de 120 de dolari pe baril la începutul săptămânii, aproximativ 70% peste media din 2021.

O parte a problemei este că cererea se reface după pandemie în ţările dezvoltate. Între timp, Europa cumpără volume uriaşe de combustibil pentru avioane în aşteptarea unui boom în sectorul turistic în această vară, şi motorină pentru a înlocui energia rusească.

Redresarea cererii nu a fost acompaniată de o creştere a capacităţii de rafinare. Problema pentru multe ţări aflate în curs de redresare este unde să găsească ţiţei. Cu ţările bogate achiziţionând stocuri din surse tradiţionale ca Orientul Mijlociu, unele ţări emergente sunt tentate să cumpere ţiţei rusesc la discount, deşi se tem că vor stârni nemulţumirea SUA şi Europei.

Pentru unele ţări mai sărace, efectele scumpirii petrolului alimentează o spirală în care facturile importurilor de carburanţi afectează economia şi slăbesc moneda, făcând importurile de petrol şi mai scumpe.

Preţurile ridicate şi penuriile de carburanţi nu numai că stârnesc nemulţumirea electoratului, ci şi creează probleme economice mai serioase. Fermierii care nu-şi pot asigura sau permite suficientă motorină îşi reduc culturile, amplificând penuriile de alimente şi inflaţia.

Guvernele care sacrifică venituri pentru a menţine taxele pe carburanţi scăzute au mai puţini bani de cheltuit în alte domenii ale economiei sau sunt nevoite să se împrumute mai mult chiar în condiţiile în care dobânzile cresc.