Soluţiile pentru criza energiei, discutate în Consiliul European. Propunerile lui Klaus Iohannis

În domeniul energiei, Consiliul European a reiterat decizia de a elimina cât mai curând posibil dependenţa UE de importurile de gaz, petrol şi cărbune din Rusia şi a subliniat importanţa planului pe care Comisia Europeană îl va propune, până la sfârşitul lunii mai 2022, în sprijinul îndeplinirii acestui obiectiv, care va trebui să ţină seama de circumstanţele naţionale ale statelor membre şi dreptul acestora de a-şi stabili mixul energetic.

Liderii europeni au discutat modalităţile prin care pot fi sprijiniţi, pe termen scurt, consumatorii cei mai vulnerabili şi întreprinderile europene, în contextul menţinerii unor preţuri ridicate la energie, situaţie agravată şi de conflictul din Ucraina.

Şefii de stat şi de guvern au solicitat Comisiei Europene şi Consiliului să se consulte cu actorii din sectorul energetic pentru a evalua în ce măsură propunerile de opţiuni prezentate de Comisie, inclusiv cea vizând plafonarea preţului, ar putea contribui la reducerea preţului gazelor naturale şi la limitarea efectului de contagiune al acestuia asupra pieţelor de energie electrică.

Comisia Europeană a exprimat disponibilitatea de a evalua, în regim de urgenţă, compatibilitatea măsurilor temporare luate de Statele Membre pe piaţa de energie electrică, inclusiv acelea care vizează atenuarea impactului preţului combustibililor asupra producţiei de energie electrică, cu cadrul legislativ european.

Consiliul European a abordat şi chestiunea refacerii stocurilor de gaze la nivel european, în perspectiva sezonului rece viitor, prin măsuri coordonate de asigurare a unor niveluri adecvate de stocare a gazelor, prin achiziţii comune voluntare, prin mecanisme de solidaritate şi prin îmbunătăţirea interconexiunilor la nivelul UE. Achiziţiile comune vor fi deschise şi pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia şi pentru ţările din Balcanii de Vest.

Liderii europeni au discutat şi despre monitorizarea şi optimizarea funcţionării pieţei de electricitate şi a pieţei carbonului, invitând Comisia Europeană să promoveze iniţiativele necesare până la sfârşitul lunii mai 2022.

Consiliul European a agreat continuarea coordonării cu partenerii internaţionali în vederea asigurării unei aprovizionări adecvate şi atenuării creşterii preţurilor la energie.

Preşedintele României a evidenţiat necesitatea reducerii dependenţelor energetice faţă de Rusia, a diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, precum şi a finalizării interconectărilor energetice la nivelul statelor membre UE. În acest sens, a subliniat relevanţa valorificării rezervelor de gaze naturale din Uniunea Europeană, a importurilor de gaz natural lichefiat şi de hidrogen, precum şi importanţa utilizării pe deplin a energiei provenite din surse regenerabile şi a celei nucleare. În ceea ce priveşte dezvoltarea interconectărilor reţelelor europene de gaz şi electricitate, preşedintele Klaus Iohannis a evocat sprijinul pentru parteneriatul strategic dintre UE şi Azerbaidjan, operaţionalizarea rapidă a Coridorului sudic de gaze şi includerea în acest coridor a proiectului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria).

Preşedintele României a menţionat că stocarea gazelor naturale va juca un rol crucial în asigurarea securităţii extinse a aprovizionării cu energie şi în reducerea dependenţelor energetice pentru iarna următoare şi s-a pronunţat pentru finanţarea cu prioritate a proiectelor în acest domeniu. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a salutat propunerile cuprinzătoare ale Comisiei Europene pe această temă.

Cu privire la subiectul preţurilor ridicate la energie, preşedintele României a evocat din nou situaţia actuală, pledând pentru identificarea de soluţii europene care să atenueze efectele negative ale preţurilor ridicate la energie asupra consumatorilor europeni şi asupra competitivităţii companiilor europene. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat în intervenţia sa că soluţiile trebuie identificate şi aplicate încă de pe acum.

Cu privire la funcţionarea pieţei, Iohannis a susţinut, de asemenea, că soluţiile europene de optimizare ar trebui să vizeze decuplarea preţurilor energiei electrice de preţul gazului, pentru a evita efectul de contagiune şi a invitat Comisia Europeană să prezinte propuneri în acest sens.

În plan economic, Consiliul European a convenit punerea în aplicare a Declaraţiei de la Versailles, îndeosebi în ceea ce priveşte reducerea dependenţelor strategice ale Uniunii şi consolidarea Pieţei Unice, inclusiv pe timp de criză (prin implementarea strategiei industriale, finalizarea Pieţei Unice în domeniul serviciilor şi cel digital, prevenirea blocajelor, înlăturarea barierelor existente şi a poverii administrative, securizarea şi diversificarea lanţurilor de aprovizionare). Consiliul European a subliniat prioritatea care trebuie acordată, în coordonare cu partenerii internaţionali, securităţii alimentare globale şi accesibilităţii alimentelor, în special prin sprijinirea securităţii alimentare şi a agriculturii în Ucraina şi în ţările terţe cele mai vulnerabile şi expuse din punct de vedere al deficitului de alimente. Este încurajată producţia locală pentru reducerea riscului de insecuritate alimentară şi menţinerea integrităţii lanţurilor de aprovizionare cu alimente.

În domeniul relaţiilor externe, liderii Uniunii Europene au abordat relaţiile UE - China, în noul context global marcat de agresiunea militară a Rusiei, dar şi în pregătirea viitorului summit UE-China de la 1 aprilie. Totodată, a avut loc şi un schimb de opinii cu privire la criza politică prelungită din Bosnia şi Herţegovina.

Liderii europeni l-au reales, în cadrul reuniunii de la Bruxelles, pe Charles Michel pentru un nou mandat de preşedinte al Consiliului European.