Cei trei bărbaţi sunt suspectaţi că au comis crime de război împotriva populaţiei civile din regiunea Sisak, la 60 de kilometri sud-est de Zagreb, în 1991 şi 1992, a anunţat Ministerul de Interne, într-un comunicat.
Doi suspecţi, dintre care, la vremea faptelor, unul era comandantul poliţiei din Sisak, iar celălalt era adjunctul său, sunt suspectaţi că au fost implicaţi, în calitate de comandanţi ai forţelor de ordine, precizează comunicatul.
Cel de al treilea suspect era un rezervist din poliţie, fiind suspectat că a fost unul dintre responsabilii direcţi ai crimelor, potrivit aceleiaşi surse.
Postul naţional croat de radio l-a identificat pe principalul suspect, comandantul poliţiei din Sisak, ca fiind Djuro Brodaraci, un fost oficial din cadrul Uniunii Democratice Croate (HDZ, la putere) şi fost preşedinte al districtului Sisak din 1993 şi până în 2005.
Proclamarea, în 1991, de către Croaţia, a independenţei sale faţă de fosta Iugoslavie, a fost urmată de un război între forţele de la Zagreb şi secesioniştii sârbi susţinuţi de Belgrad. În conflict au fost omorâte 20.000 de persoane.
În timpul conflictului, în regiunea Sisak au fost ucişi sau daţi diuspăruţi aproximativ 100 de civili.
Potrivit presei croate, cei trei suspecţi fac obiectul unei anchete asupra rolului lor în asasinarea a aproximativ zece sârbi, la Sisak.
Capacitatea Croaţiei de a se ocupa de dosare privind crime de război comise de propriii cetăţeni a fost una dintre condiţiile-cheie pentru ca acestei ţări să-i fie deschisă calea aderării la Uniunea Europeană (UE).
Autorităţile de la Bruxelles au dat, la 10 iunie, undă verde unei aderări, din iulie 2013, a acestei foste republici iugoslave, după şase ani de negocieri.