Spaniolii votează duminică pentru a alege noua guvernare

Partidul Socialist (PSOE) al lui Zapatero, în vârstă de 47 de ani, candidat pentru un al doilea mandat de patru ani, este considerat favorit în toate sondajele de opinie, cu un avans de trei până la cinci procente faţă de Partidul Popular al lui Rajoy, în vârstă de 52 de ani.

Socialiştii au redus diferenţa în prima săptămână de campanie, atunci când Partidul Popular revenise în forţă, atrăgând îngrijorarea spaniolilor faţă de încetinirea ritmului de dezvoltare economică şi punând accentul pe tema imigraţiei "necontrolate".

Zapatero se bucură de o imagine personală mai bună decât Mariano Rajoy, rivalul său nefericit în alegerile din 2004. El a demonstrat acest lucru încă din prima dezbatere televizată tensionată cu Rajoy, de la 26 februarie, din care a ieşit învingător, potrivit sondajelor.

"Efectul Zapatero" ar putea să se dovedească hotărâtor la 9 martie, atât timp cât cele două mari partide - care îşi împart în mod tradiţional 20 din 25 de milioane de sufragii exprimate - au "prezidenţializat" excesiv campania.

O victorie a lui Zapatero ar confirma o constantă a vieţii politice spaniole moderne: de la moartea generalului Franco în 1975, toţi liderii aleşi ai epocii democratice au avut cel puţin două mandate.

Aceasta ar fi pentru el o ocazie de a dovedi că victoria sa surpriză din 14 martie 2004 nu s-a datorat tragediei generate de atentatele islamiste din Madrid (soldate cu 191 de morţi), cu trei zile înainte de scrutin, şi precipitării Guvernului conservator al lui Jose Maria Aznar să desemneze ETA ca autor, de teama unui vot de sancţionare a angajamentului său militar în Irak.

Dreapta crede totuşi în şansele sale şi în cele ale lui Rajoy, care se descrie drept un "om de provincie" şi de "bun simţ", preocupat de "adevăratele probleme" ale spaniolilor care "se trezesc la ora şapte pentru a merge la muncă".

"Sondajele nu sunt total fiabile", argumentează responsabilul de comunicare al PP, Gabriel Elorriaga.

Acestea s-au înşelat în mod sistematic la ultimele patru alegeri legislative, susţine un expert electoral, în opinia căruia "votul socialist este în general supraestimat şi cel al PP este subestimat sau disimulat".

Participarea şi votul noilor alegători (1,7 milioane) vor fi, potrivit opiniei generale, determinante, electoratul socialist fiind în general mult mai puţin disciplinat decât cel al dreptei mobilizate împotriva lui Zapatero.

Elorriaga a declara pentru cotidianul britanic Financial Times: "Întreaga nostră strategie este concentrată pe alegătorii socialişti indecişi. Ştim că aceştia nu vor vota niciodată pentru noi. Dar dacă vom putea induce suficiente îndoieli în privinţa economiei, imigraţiei şi problemelor naţionaliste, poate aceştia vor rămâne acasă".

Zapatero a reacţionat vineri cerându-le spaniolilor, "în special tinerilor" - a căror mobilizare a generat victoria sa în 2004 - să administreze o "lecţie de democraţie" dreptei prin "cea mai mare rată de participare din istoria democraţiei".

Tabăra socialistă îşi multiplică apelurile la mobilizare, amintind opoziţia sistematică a PP faţă de orice iniţitivă a Guvernului Zapatero, de la căsătoriile gay la negocierile eşuate cu ETA.

Ca şi în 2004, este puţin probabil ca socialiştii sau conservatorii să nu obţină majoritatea absolută de 176 de locuri în Parlament.

O victorie strânsă ar constrânge învingătorul să caute alianţe inconfortabile cu naţionaliştii basci sau catalani, după o legislatură dominată de dezbaterea privind separatismul.