”Speranţa” politicii europene se confruntă cu prima sa criză: Cum face faţă Macron propriului scandal "Watergate"

În timpul protestelor de pe 1 mai, unul dintre membrii gărzii de corp a preşedintelui, Alexandre Benalla a fost surprins într-un video cum agresa protestatarii şi brusca o femeie.

Benalla purta un vizor şi o cască a poliţiei, dar rolul său era să observe poliţia în acţiune.

La câteva zile dupa incident, Benalla a fost suspendat din poziţie, dar nu a fost demis decât după ce a fost indentificat de ziarul Le Monde.

Macron nu a dat nici o declaraţie publică cu referire la incident, fapt pentru care a fost criticat. Macron a agravat situaţia după ce le-ar fi spus miniştrilor săi că „rivalii săi pot veni după el dacă îndrăznesc”

„Macron se comportă ca un copil, nu ca un om de stat”, le-a spus Thomas Guenole, analist politic la Sciences Po, celor de la CNBC.

„Imaginea de lider puternic, creată de Macron, a fost avariată de refuzul acestuia de a confrunta presa şi rivalii cu privire la acest subiect”, a adăugat analistul politic.

Guenole a comparat acest eveniment cu scandalul Watergate din SUA anilor 70 pentru că, la fel ca şi atunci, problema nu este cazul în sine ci felul în care preşedintele a reacţionat.

În 2017, Macron a devenit cel mai tânăr preşedinte din istoria Franţei, la numai 39 de ani, învingând detaşat, cu un procent de 66%, pe principala rivală, Marine Le Pen.

Acest scandal nu este primul incident care pune la îndoială abilităţile de lider ale preşedintelui. Alte astfel de evenimente au fost construirea unei piscine la reşedinţa prezidenţială de pe malul Mării Mediteraneene, mustrarea publică a unui adolescent care i s-a adresat printr-o poreclă şi prelegerea pe care a ţinut-o unui muncitor despre importanţa muncii din greu.

Sondajele arată că opinia publică nu e de partea lui Macron, acuzat că nu înţelege problemele populaţiei, scandalurile din ultima aducând un nou val de critici preşedintelui francez.