Srdjan îşi petrece weekendul dintre Vracar şi Belgrad, spre nedumerirea unora. „De ce este omul ăla liber să trăiască aşa cum vrea?”, întreabă Alma Sabanovic, indignată.
În urmă cu 3 decenii, acel om a devenit o fotografie-simbol publicată în Time şi reprodusă de milioane de ori. Imaginea monstruoasă a războiului, icoana durerii.
Celebra fotografie îl înfăţişează pe Golubovic cu o pereche de ochelari pe frunte, o puşcă într-o mână şi o ţigară în cealaltă, cu piciorul gata să lovească o femeie care tocmai a fost ucisă în cap. Numele femeii era Tifa Sabanovic şi era mama Almei. Împuşcătura a fost făcută pe 2 aprilie 1992. Locul era Bijeljina, unde în acele vremuri se desfăşura curăţirea etnică pe pielea a sute de musulmani.
Bătrânul Tigru, pe care complicii lui l-au numit Căpitanul Max, s-a „recilclat” şi şi-a luat numele de scenă „Dj Max”. O a doua viaţă. Liderul haitei, Arkan, a fost ucis într-o după-amiază a anului 2000, la Intercontinental din Belgrad. Oamenii lui au luat-o pe drumuri diferite: unii lucrează pentru actualul preşedinte sârb Vucic.
Golubovic a cumpărat un câine boxer şi o casă în Vracarul natal, s-a căsătorit, a fondat casa de discuri Ultra Groove Records. Curtea Internaţională de la Haga nu s-a ocupat niciodată de cazul lui. Iar poliţia sârbă l-a arestat (şi l-a eliberat) în 2012, dar numai pentru un istoric de droguri şi port ilegal de arme.
Alma Sabanovic, fiica lui Tifa, nu se mai aşteaptă la justiţie: Tribunalul Internaţional pentru fosta Iugoslavie a fost desfiinţat.