Statele care nu solicită viză de intrare continuă să îndeplinească cerinţele liberalizării. Comisia Europeană cere „eforturi suplimentare”

Comisia Europeană (CE) a prezentat, miercuri, al patrulea raport privind monitorizarea regimului UE de călătorii fără viză cu Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia, precum şi cu Georgia, Moldova şi Ucraina.

Raportul se axează pe acţiunile întreprinse anul trecut pentru a da curs recomandărilor celui de-al treilea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor.

Pentru ţările care beneficiază de scutirea de viză de mai puţin de 7 ani (Georgia, Moldova şi Ucraina), raportul prezintă, de asemenea, o evaluare mai detaliată a altor acţiuni întreprinse pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referinţă.

Concluzia raportului este că toate ţările în cauză continuă să îndeplinească cerinţele privind liberalizarea vizelor şi au înregistrat progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut.

În acelaşi timp, raportul evidenţiază domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea fiecărei ţări.

În raport se precizează, de asemenea, că circulaţia fără viză continuă să aducă beneficii economice, sociale şi culturale statelor membre ale UE şi ţărilor partenere.

„Regimul de călătorii fără viză între UE şi ţările din Balcanii de Vest şi din cadrul Parteneriatului estic este o mare realizare. Deşi restricţiile legate de pandemia de COVID-19 au avut un impact major asupra mobilităţii, ţările din Balcanii de Vest şi din cadrul Parteneriatului estic care beneficiază de regimul de călătorii fără viză trebuie să îşi continue şi să îşi intensifice eforturile de gestionare a migraţiei şi a azilului, precum şi de combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate”, a declarat Ylva Johansson, comisarul pentru Afaceri Interne.

Potrivit raportului, pandemia şi restricţiile de călătorie au avut un impact major asupra migraţiei şi a mobilităţii către UE. Marea majoritate a celor care au călătorit în UE au pornit la drum din motive legitime. Deşi toate ţările evaluate au continuat să ia măsuri de combatere a migraţiei ilegale, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde preocupărilor actuale:

„Numărul cererilor de azil a scăzut drastic în primăvara anului 2020. Cu toate acestea, mai multe ţări trebuie să ia în continuare măsuri pentru a soluţiona problema cererilor de azil nefondate depuse de cetăţenii lor, inclusiv prin consolidarea participării la Platforma multidisciplinară europeană împotriva ameninţărilor infracţionale (EMPACT) şi prin organizarea în continuare a unor campanii de informare specifice. Deşi ratele de returnare au scăzut din cauza disponibilităţii limitate a zborurilor, buna cooperare în materie de returnare şi readmisie continuă între statele membre şi ţările participante. În ciuda scăderii globale a numărului de treceri ilegale ale frontierei, sunt necesare în continuare îmbunătăţiri în domeniile gestionării frontierelor şi migraţiei. Capacitatea de primire în unele ţări din Balcanii de Vest pune în continuare probleme, în special în Bosnia şi Herţegovina”, potrivit unui comunicat de presă transmis de CE.

Conform sursei citate, acordurile privind statutul Frontex cu Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina ar trebui să fie finalizate şi puse în aplicare rapid.

„Toate ţările evaluate au continuat să ia măsuri de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde preocupărilor legate de securitatea internă: ţările în cauză ar trebui să ia măsuri pentru a combate în mod eficace criminalitatea organizată, frauda financiară şi spălarea banilor, în special printr-o mai bună coordonare între agenţiile de aplicare a legii. Corupţia la nivel înalt rămâne un motiv de îngrijorare. În unele cazuri, eforturile de combatere a corupţiei sunt în continuare îngreunate de capacitatea limitată şi de statutul juridic al agenţiilor anticorupţie, precum şi de numărul redus de condamnări în cazurile de corupţie care sunt judecate (în special în Moldova şi Ucraina). Ţările beneficiare ale regimului de călătorii fără viză care acordă cetăţenia în schimbul investiţiilor ar trebui să elimine treptat şi efectiv astfel de sisteme, pentru a împiedica resortisanţii altor ţări care au obligaţia de a deţine viză să eludeze procedura UE de acordare a vizelor de scurtă şedere şi evaluarea aprofundată a riscurilor în materie de migraţie şi securitate inerentă acestei proceduri”, mai arată CE.

Comisia va continua să monitorizeze îndeplinirea cerinţelor legate de liberalizare a vizelor prin reuniuni la nivel de înalţi funcţionari, precum şi prin intermediul reuniunilor periodice ale subcomitetului pentru justiţie, libertate şi securitate şi al dialogurilor bilaterale şi regionale dintre UE şi ţările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză. Pentru ţările din Balcanii de Vest, această monitorizare va avea loc, de asemenea, în cadrul rapoartelor periodice privind extinderea şi, după caz, în cadrul negocierilor de aderare la UE. Comisia va continua să trimită rapoarte Parlamentului European şi Consiliului cel puţin o dată pe an.