Statele membre UE, încurajate să îşi deschidă piaţa muncii pentru români şi bulgari

Numărul românilor şi bulgarilor care încearcă să se mute în alte state UE, după ce ţările lor au devenit state membre, la 1 ianuarie 2007, nu a crescut semnificativ, comparativ cu cifrele anterior aderării lor la blocul comunitar, potrivit unui studiu dat publicităţii de organizaţia non-profit cu sediul la Bruxelles, European Citizen Action Service (ECAS), relatează publicaţia electronică EUObserver.

"Cea mai mare parte a emigrărilor din România şi Bulgaria a avut loc înainte de aderare, iar ca destinaţii au fost preferate ţările de tradiţie, cum ar fi Grecia, Italia, Spania, Portugalia", a explicat marţi directorul ECAS, Tony Venables.

"Restricţiile bazate pe prognozele exagerate referitoare la un aflux al forţei de muncă sau la o deviaţie a mobilităţii ţărilor care îşi deschid piaţa muncii s-au dovedit a fi nefondate", a constatat acesta.

Comisia Europeană sprijină 135 de proiecte noi pentru a ajuta statele membre să își pună în aplicare agenda

Restricţiile mai pot fi valabile pentru o perioadă de şapte ani, după care, toate statele membre sunt obligate să-şi deschidă piaţa muncii nou-veniţilor. În prezent, 17 dintre cele 27 de ţări europene au impus restricţii totale sau parţiale privind accesul la piaţa muncii, temându-se de valul de imigranţi din România şi Bulgaria. Zece state membre însă, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Suedia, au ridicat orice restricţie pe piaţa muncii.

În raportul ECAS de 50 de pagini, li se recomandă tuturor statelor membre să renunţe la aşa-zisele măsuri tranzitorii cât mai curând posibil, întrucât contravin "spiritului tratatelor fondatoare".