Strategia Suediei anti-COVID a lansat o dezbatere publică. Societatea funcţionează dar cu efecte vizibile

Cele două laturi  ale strategiei anti-coronavirus din Suedia sunt vizibile într-o intersecţie din nord-estul oraşului Göteborg.

Pe de o parte se află casa de îngrijire Gerashus, unde peste un sfert din rezidenţi au murit în ultimele trei luni, cei mai mulţi dintre ei din Covid-19. La apogeul focarului, două treimi din personalul său era absent.

Pe cealaltă parte se află o staţie de tramvai plină de viaţă, în care zeci de oameni aşteaptă să se îndrepte în centrul celui de-al doilea oraş al Suediei, iar copiii vin de la şcoala primară.

Un flux constant de clienţi se îndreaptă către un magazin shopping sau pentru a juca la loterie.

Nimeni nu poartă mască, dar majoritatea păstrează distanţa.

„Viaţa este aceeaşi cu adevărat. Există oameni care vin tot timpul. Nu vă gândiţi prea mult la corona. Toată lumea îşi duce viaţa normală ”, spune Adrian, în vârstă de 58 de ani, care lucrează în magazin din spatele unui ghişeu .

Fiind singura ţară din UE care nu a adoptat o blocare dură, această strategiea stârnit o atenţie internaţională enormă - în special din partea populiştilor de dreapta.

Suedia a ales să se concentreze asupra sănătăţii publice în sensul cel mai larg, urmărind să menţină cât mai multă societate deschisă, inclusiv restaurante, şcoli şi centre de fitness, precum şi graniţele acesteia. Ţara scandinavă, de 10 milioane de oameni, s-a bazat pe recomandări voluntare de distanţare socială şi de acasă pentru a aplana suficient curba pentru a permite sistemului său de asistenţă medicală să funcţioneze.

Însă un număr mult mai mare de decese pe cap de locuitor decât vecinii săi nordici a determinat Norvegia, Danemarca şi Finlanda - toate blocate - să-şi deschidă graniţele reciproc, dar să le ţină închise Suediei.

Suedezii par derutaţi de perioada în care se află. Există un sentiment răspândit că decizia lor de a menţine şcolile deschise pentru copii până la 16 ani a fost una înţeleaptă, dar şi că nu au reuşit să-şi protejeze cei mai vulnerabili dintre bătrâni.

Goteborg găzduieşte unele dintre cele mai mari companii din ţară - de la Volvo Cars şi producătorul de camioane Volvo AB până la producătorul de rulmenţi cu bile SKF şi grupul de asistenţă medicală Molnlycke.

De asemenea, este o parte din zonele cele mai defavorizate ale ţării, cum ar fi Bergsjon, suburbia nord-estică, unde se află Gerashus şi unde şomajul înainte de criza coronavirusului a fost de aproape trei ori mai mare decât pentru întregul oraş.

Vastra Gotland, regiunea de 1,6 milioane de persoane care include Goteborg, a avut până acum 649 decese - mai mult decât 598 în Danemarca, 326 în Finlanda sau 242 în Norvegia, toate având peste triplu populaţiei. Suedia în ansamblu a suferit 5.053 de decese.

 Volvo a subliniat acest lucru prin anunţarea a peste 4.000 de reduceri de locuri de muncă săptămâna trecută. Impactul asupra economiei Suediei de la coronavirus va fi important, ridicând întrebarea dacă este mai influenţată de lipsa blocării sau de răspândirea virusului.

SEB, una dintre cele mai mari bănci din Suedia, prognozează acum că produsul intern brut va scădea 5% în acest an, similar cu estimarea sa pentru Norvegia şi mai rău decât cel mai recent ghid al Danemarcei cu privire la o contracţie de 4%. 

Hakan Samuelsson, directorul executiv al Volvo Cars cu sediul în vestul Göteborg, spune că vânzările sale în Europa au scăzut cu 50 la sută în mai, dar probabil că iunie va fi „mult mai binen”. Acum se aşteaptă la o recuperare în formă de V. „Va afecta economia. Dar nu putem izola acest lucru. Nu putem să ne închidem economia sau compania noastră şi să aşteptăm să vină un vaccin ”, spune el.

Suedia are un număr mai mare de persoane în vârstă decât alte ţări europene şi probleme cu casele de îngrijire de ani de zile

„Nu sunt sigur că problema principală este blocarea, cred că problema se rezumă mai mult la structura caselor de îngrijire”, spune el, adăugând că multe case de îngrijire suedeze sunt prea mari şi deconectate de restul sistemului de sănătate. în timp ce lucrătorii sunt adesea prost plătiţi, slab calificaţi şi pe contracte pe oră.

„Situaţia lucrătorilor de îngrijire trebuie îmbunătăţită. Am degradat valoarea de a avea grijă de oameni bătrâni ”, spune el. Preotul, doamna Ottensten, spune că reflectă alegerile politice din ultimele decenii: „Nu am făcut nimic pentru casele de îngrijire şi loturi pentru copii”, a spus Leif Dotevall, purtător de cuvânt pentru Centrul de Boli din Goteborg.