SUA ameninţă cu închiderea Ambasadei palestiniene cerând relansarea negocierilor de pace directe cu Israelul/ Mahmud Abbas avertizează că va suspenda orice contact

Departamentul de Stat american a semnalat că ar putea să nu confirme autorizaţia Misiunii din Washington a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), din cauza "anumitor declaraţii făcute recent de lideri palestinieni despre Curtea Penală Internaţională (CPI)". La presiunile Israelului, Congresul SUA a impus o serie de restricţii, stabilind că la Washington nu poate funcţiona o misiune diplomatică palestiniană care cere sesizarea Curţii Penale Internaţionale pentru crimele şi alte abuzuri comise de israelieni împotriva palestinienilor. În septembrie, preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas, a pledat, la reuniunea Adunării Generale ONU, pentru investigarea Israelului de către Curtea Penală Internaţională.

Profitând de situaţie, Departamentul de Stat a transmis sâmbătă seară că, după eventuala închidere a Ambasadei palestiniene din Washington, reprezentanţa diplomatică ar putea fi redeschisă în 90 de zile dacă preşedintele Donald Trump stabileşte că Autoritatea palestiniană a iniţiat "negocieri directe şi consistente cu Israelul".

Mahmud Abbas s-a declarat "profund surprins" de atitudinea Statelor Unite, catalogând-o drept "o iniţiativă fără precedent" în istoria relaţiilor bilaterale şi avertizând că vor apărea "consecinţe periculoase" asupra procesului de pace israelo-palestinian, informează cotidianul The Washington Post.

Saeb Erekat, secretarul general al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP) şi principalul negociator palestinian, a atras atenţia că Autoritatea Palestiniană ar putea trece la suspendarea tuturor contactelor cu Statele Unite. "Este o situaţie nefericită şi inacceptabilă. Sunt presiuni exercitate asupra Administraţiei de la Washington de Guvernul Benjamin Netanyahu, în timp ce noi depunem eforturi pentru a ajunge la un acord de pace", a spus Saeb Erekat, citat de postul Al Jazeera.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a respins acuzaţiile. "Este vorba de legislaţia americană. Noi respectăm decizia şi aşteptăm să continuăm colaborarea cu SUA pentru avansarea acţiunilor în scopul ajungerii la pace şi securitate în regiunea noastră", a transmis Biroul premierului Israelului.

Un oficial din cadrul Departamentului de Stat a insistat că Statele Unite menţin angajamentul colaborării cu Israelul şi Autoritatea Palestiniană în scopul relansării procesului de pace. "Relaţiile noastre cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei şi cu Autoritatea Palestiniană se extind dincolo de contactele prin intermediul Ambasadei palestiniene din Washington. Menţinem angajamentele pentru ajungerea la un acord de pace complet între israelieni şi palestinieni", a declarat oficialul american pentru cotidianul israelian Haaretz.

Jared Kushner, consilier prezidenţial şi ginerele preşedintelui Donald Trump, se ocupă, împreună cu Jason Greenblatt, emisarul SUA în Orientul Mijlociu, de eforturile în sensul obţinerii "acordului secolului" între israelieni şi palestinieni.

În urmă cu câteva luni, Donald Trump a exprimat intenţia relansării rapide a procesului de pace israelo-palestinian, în timp ce Mahmud Abbas, liderul Autorităţii Palestiniene, a cerut, la Casa Albă, încetarea "ocupaţiei", pledând pentru coexistenţa a două state, palestinian şi israelian. Donald Trump l-a primit pe 3 mai, la Casa Albă, pe Mahmud Abbas, aceasta fiind prima întâlnire oficială a celor doi lideri. Donald Trump a cerut relansarea negocierilor de pace între Israel şi palestinieni şi semnarea unui acord, fără însă a oferi detalii despre modul în care se poate ajunge la soluţionarea conflictului. "Sincer, nu cred că este ceva atât de dificil aşa cum au crezut oamenii ani întregi. Avem nevoie de voinţa ambelor părţi. Credem că Israelul vrea acest lucru, credem că Mahmud Abbas vrea, dacă vreţi amândoi vom ajunge la un acord. Vom face acest lucru, sunt şanse foarte mari", a afirmat atunci Donald Trump. "Am discutat cu Benjamin Netanyahu şi cu mulţi lideri israelieni, vom iniţia un proces care sperăm să conducă la pace; am auzit mereu că cel mai dificil acord ar fi cel între israelieni şi palestinieni; să demonstrăm contrariul", a adăugat Donald Trump. La rândul său, Mahmud Abbas a evidenţiat angajamentul pentru ajungerea la un acord de pace bazat pe înfiinţarea unui stat palestinian care să coexiste cu Israelul conform frontierelor din anul 1967. "Noi suntem deschişi noilor oportunităţi pentru pace. A venit vremea ca Israelul să înceteze ocupaţia", a afirmat Mahmud Abbas.

În februarie, Donald Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu Benjamin Netanyahu. Cu acea ocazie, preşedintele american a evidenţiat relaţia specială a Statelor Unite cu Israelul, promiţând acţiuni pentru soluţionarea conflictului israelo-palestinian şi îndemnându-l pe premierul israelian să limiteze activităţile de colonizare în Cisiordania. "Statele Unite şi Israelul au o relaţie de nedespărţit. Statele Unite vor încuraja pacea şi un acord de pace major. Însă părţile implicate trebuie să negocieze direct un astfel de acord", a adăugat Donald Trump, notând că Israelul se confruntă cu grave provocări de securitate şi reiterând că acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul este "unul dintre cele mai proaste". În acelaşi timp, Donald Trump l-a îndemnat pe Benjamin Netanyahu să limiteze activităţile de colonizare în Cisiordania. "Aş vrea să văd limitarea puţin a colonizării", a subliniat liderul de la Casa Albă. Întrebat dacă preferă soluţia coexistenţei a două state, israelian şi palestinian, sau dacă are în vedere alte opţiuni, Trump a răspuns atunci: "Sunt mulţumit cu cea care le place lor cel mai mult".

În aprilie, Rusia a exprimat preocupare pentru stagnarea procesului de pace israelo-palestinian, reiterând susţinerea pentru soluţia coexistenţei a două state, anunţând recunoaşterea Ierusalimului de Vest capitală a Israelului şi propunând Ierusalimul de Est drept capitală a viitorului stat palestinian.