SUA continuă să fie afectate de problema rasială, după 150 de ani de bătălia de la Gettysburg

Zece baze militare americane poartă numele unor generali din cadrul armatei confederate, dintre care unii apărau sclavia, afirmă scriitorul Jamie Malanowski.

Însă, "în prezent, persoanele de culoare reprezintă o cincime din trupele americane. Ideea că în prezent le cerem acestor militari să servească într-un loc care poartă numele unui apărător al sclavagismului rasist este lamentabilă", îşi exprimă revolta Malanowski, autorul unei cărţi despre o perioadă de şase luni dinaintea conflictului.

Generalul Gordon, al cărui nume este purtat de baza militară Fort Gordon, în Georgia (sud-est), considera sclavia drept "servitoarea libertăţii civile".

Opoziţia statelor din Nord faţă de cele din Sud în problema extinderii sclaviei - susţinute de Sud - în noi teritorii din Vest a provocat Războiul de Secesiune (Războiul Civil, cum îl numesc americanii, în perioada 1861-1865). Aflându-se în minoritate în această problemă, 11 state din Sud se "despart" de Uniune.

Totuşi, după bătălia de la Gettysburg, la începutul lui lui 1863, care marchează o întorsătură în război, odată cu începerea replierii sudiştilor, preşedintele Abraham Lincoln vine la faţa locului pentru a reafirma moştenirea comună a celor două tabere, şi anume Declaraţia de Independenţă, "fondată pe principiul că toţi oamenii sunt creaţi egali".

În opinia istoricului Brian Jordan, de la Institutul despre Războiul Civil, din Gettysburg, problema "poartă mai puţin asupra numelor, cât asupra mişcării drepturilor civice", care va sărbători anul acesta 50 de ani de la discursul susţinut pe 28 august 1963 de către Luther King, "I have a dream".

"Războiul glorios"

În opinia istoricilor acestei mişcări şi "în cultura populară americană, ne amintim despre acest război ca despre un «război glorios», un «război bun»", care a abolit sclavia, privind doar "aspectul tactic" al conflictului, deşi acesta este "o tragedie pentru democraţia americană", reprezentând patru ani "de pierderi umane, de suferinţe", şi o problemă rasială de actualitate în continuare, în opinia lui Jordan.

Semnul că nu toate focurile sunt bine stinse este că o vedetă de televiziune a "bucătăriei din sud", Paula Deen, a fost nevoită să abandoneze săptămâna trecută emisiunea pe care o anima de zece ani, din cauza unor afirmaţii cu caracter rasist.

În opinia editorialistului din nord-est de la The New York Times Frank Bruni, "ea este o caricatură a Confederaţiei şi amintirea unui trecut care este prezent încă".

Un alt specialist în acest război, Tony Horwitz, vorbeşte în The Atlantic despre "150 de ani de neînţelegeri" în legătură cu Războiul Civil. El se întreabă, la fel ca alţi istorici, dacă este necesară "sanctificarea" acestui conflict fiindcă a abolit sclavia.

Deoarece nordiştii erau prea puţin numeroşi să lupte pentru a o aboli, "ei se băteau pentru Uniune"."Emanciparea a fost produsul derivat al acestui răboi, ci nu scopul său. Iar americanii albi au eşuat, în timpul reconstrucţiei, să protejeze şi să garanteze drepturile sclavilor eliberaţi", aminteşte el.

"Lupta pentru justiţie rasială şi coeziune naţională continuă încă", apreciază istoricul.

Când Curtea Supremă a Statelor Unite a invalidat, marţi, o lege electorală vizând să împiedice orice discriminare rasială în statele cu un trecut segregaţionist, ea a apreciat că, "în prezent, ţara nu mai este divizată, aşa cum era în 1965".

Însă cei patru judecători care s-au opus acestei decizii au amintit că Congresul, în 2006, a apreciat că "40 de ani nu sunt suficienţi pentru eliminarea vestigiilor discriminării, după aproape 100 de ani de dispreţuire a celui de al 15-lea Amendament", care a fost adoptat după Războiul Civil, în 1870, şi care acorda drept de vot foştilor sclavi.