SUA denunţă restricţiile impuse în România minorităţilor religioase

Subliniind că nu există schimbări majore în România pe durata realizării acestui raport, Departamentul american de Stat menţionează că grupurile religioase minoritare continuă să acuze, în mod credibil, oficialii guvernamentali că le împiedică eforturile de convertire şi interferare cu alte activităţi religioase.

Acestea susţin că şcolile publice refuză să le ofere ore de religie. Martorii lui Iehova şi Biserica Baptistă susţin că autorităţile fac presiuni asupra copiilor lor să urmeze orele de religie ortodoxă. Astfel de cazuri au fost înregistrate în Oraviţa, Caraş-Severin sau Giurgiu. În plus, unele şcoli introduc orele de religie ortodoxă intenţionat în mijlocul zilei, pentru ca toţi elevii să participe la ele, potrivit raportului.

De asemenea, unele grupuri religioase susţin că la unele festivităţi publice, oficialii le cer tuturor elevilor să participe la slujbele religioase ortodoxe, situaţie întâlnită şi în armată. Acestea denunţă, de asemenea, faptul că autorităţile permit în general numai Bisericii Ortodoxe să aibă un rol activ în deschiderea ceremoniilor din şcoli sau în alte ocazii. Grupurile religioase se plâng, de asemenea, de lipsa prevederilor care să le ofere acces liber la instituţiile media de stat.

Potrivit raportului, Guvernul român continuă să facă diferenţe între grupurile religioase cunoscute şi cele necunoscute, iar înregistrarea şi recunoaşterea continuă să ridice obstacole în calea grupurilor religioase minoritare.

Unele organizaţii neguvernamentale internaţionale sau naţionale, precum şi unele grupuri religioase minoritare au criticat în decembrie 2006 legea privind libertatea religioasă, care a intrat în vigoare în ianuarie 2007, pentru instituţionalizarea discriminării împotriva minorităţilor religioase şi crearea unor impedimente pentru multe dintre aceste grupuri în obţinerea recunoaşterii oficiale.

Restituirea proprietăţilor greco-catolice confiscate de regimul comunist în 1948 şi transferate Bisericii Ortodoxe Române rămâne, de asemenea, o problemă. Comunitatea musulmană se confruntă cu problema îngropării morţilor care aparţin acestui cult. În pofida promisiunilor primarului general al Bucureştiului, în perioada raportului comunitatea nu a primit un teren pentru amplasarea unui cimitir musulman.

Guvernul a continuat să facă progrese în recunoaşterea istorică a Holocaustului în ţară, însă unele minorităţi religioase au continuat să acuze autorităţile locale că tergiversează acordarea de autorizaţii de construcţie pe baza apartenenţei religioase.

Unele minorităţi continuă să susţină că autorităţile locale nu le oferă autorizaţii de construcţie din motive nejustificate. De exemplu, în perioada anterioară raportului, Martorii lui Iehova s-au plâns că în Sighişoara autorităţile condiţionează acordarea autorizaţiei de construcţie de acceptul tuturor vecinilor din zonă. Biserica Greco-Catolică denunţă un caz similar la Săpânţa.

Raportul menţionează, de asemenea, cazuri de abuzuri societale şi discriminare pe baza afilierii, credinţei sau practicii religioase. Au fost incidente în care Biserica Ortodoxă Română s-a arătat ostilă faţă de persoanele care nu aparţin cultului ortodox şi a criticat convertirea la protestantism sau alte grupuri religioase. În general, Biserica Ortodoxă continuă să refuze restituirea proprietăţilor bisericilor greco-catolice, confiscate în 1948.

Potrivit raportului, s-au înregistrat, de asemenea, acte de antisemitism, cum ar fi desacralizarea şi vandalizarea locaşurilor evreieşti, în această privinţă neînregistrându-se nici o îmbunătăţire faţă de raportul precedent. Acesta subliniază că presa extremistă naţionalistă continuă să publice articole antisemite, iar unele grupuri organizează evenimente publice sau susţin declaraţii publice cu teme antisemite. Potrivit Centrului pentru monitorizare şi combatere a antisemitismului în România, autorităţile încearcă să minimizeze seminificaţia acestor incidente, explicate în general ca fiind acţiuni ale copiilor, ale oamenilor beţi sau persoane cu deficienţe psihice.

Legionarii (aşa-numita Gardă de Fier, o grupare extremistă naţionalistă, antisemită şi pronazistă care a existat în România în perioada interbelică) publică în continuare cărţi instigatoare din perioada interbelică, denunţă raportul, adăugând că autorităţile ocazional desfăşoară investigaţii şi deschid procese, care se încheie însă cu achitarea inculpaţilor.

În perioada redactării raportului, publicaţiile Partidului România Mare al lui Corneliu Vadim Tudor au continuat să conţină articole cu puternice atacuri antisemite. În aprilie 2008, autorităţile nu au reacţionat la publicarea unei svastici inverse pe prima pagină a săptămânalului PRM, România Mare, denunţă raportul Departamentului de Stat.

În general, subliniază documentul, oficialii locali încearcă să fie toleranţi cu grupările religioase minoritare, dar există unele incidente în care acestea sunt intimidate de clerul ortodox. În unele cazuri, poliţia locală şi autorităţile administrative au suportat tacit campanii societale (unele dintre ele incluzând intimidări psihice) împotriva prozelitismului grupurilor religioase care nu aparţin religiei ortodoxe sau au dat dovadă de o atitudine pasivă faţă de hărţuirea unor astfel de grupuri.

Potrivit raportului, administraţia americană a discutat despre libertate religioasă cu Guvernul României în cadrul politicii sale de promovare a drepturilor omului. Ambasada continuă să discute cu oficiali despre eşecul Guvernului de a garanta restituirea deplină a proprietăţilor religioase, inclusiv bisericile greco-catolice.

Ambasada încurajează, de asemenea, eforturile Guvernului de a recunoaşte istoria Holocaustului în această ţară, inclusiv implementarea recomandărilor din 2004, incluse în Raportul Comisiei Wiesel, instruirea profesorilor pentru a preda istoria Holocaustului, ridicarea unui memorial şi comemorarea victimelor Holocaustului.