LIVE TEXT  Trei ani de război în Ucraina. Liderii UE merg la Kiev / Rusia nu e de acord cu planul SUA de încetare a focului

Rusia nu e de acord cu planul SUA de încetare a focului

Rusia doreşte un acord de pace pe termen lung cu privire la Ucraina, care să abordeze ceea ce Kremlinul consideră a fi cauzele profunde ale conflictului, şi nu o încetare rapidă a focului susţinută de SUA, urmată de o reluare rapidă a luptelor, a declarat un diplomat rus de rang înalt pentru agenţia de presă RIA.

Într-un interviu publicat luni, cu ocazia împlinirii a trei ani de război în Ucraina, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a declarat că Moscova doreşte un acord cu Ucraina care să treacă testul timpului.

Discuţiile dintre Rusia şi SUA care au avut loc la Riad săptămâna trecută, despre care Moscova a spus că au convenit să lucreze la restabilirea legăturilor bilaterale şi la pregătirea discuţiilor privind Ucraina, nu au oferit o mai mare claritate cu privire la planul de pace al preşedintelui Donald Trump pentru Ucraina, a spus Riabkov.

Antonio Costa şi Ursula von der Leyen sosesc la Kiev

Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au sosit la Kiev pe 24 februarie.

„Ne aflăm astăzi la Kiev, deoarece Ucraina este Europa”, a declarat Ursula von der Leyen pe platforma X.

„În această luptă pentru supravieţuire, nu este în joc doar destinul Ucrainei. Este vorba de destinul Europei”.

Liderii europeni şi alţi parteneri sosesc la Kiev pentru un summit în cadrul căruia se va discuta strategia de negociere a ţării şi garanţiile de securitate.

Treisprezece lideri sunt aşteptaţi să ajungă personal, iar 24 se vor alătura evenimentului online, a dezvăluit preşedintele Volodimir Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă la 23 februarie.

Trei ani de război în Ucraina

Acum trei ani, pe 24 februarie 2022, în jurul orei 3:40 a.m., prima coloană de tancuri ruseşti a intrat pe teritoriul regiunii Lugansk, iar Rusia a lansat primele rachete asupra regiunilor din Ucraina.

De-a lungul celor trei ani de război la scară largă, Ucraina a provocat Rusiei pierderi semnificative în ceea ce priveşte efectivele, armele şi echipamentele, informează Ukrinform.

Pierderile totale de luptă ale armatei ruse în Ucraina s-au ridicat la aproape 868.230 de militari, susţine Kievul.

Forţele de apărare ale Ucrainei au distrus, de asemenea, 10 177 de tancuri ruseşti, 21 157 de vehicule blindate de luptă, 23 626 de sisteme de artilerie, 1 299 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1 081 de sisteme de apărare antiaeriană, 370 de aeronave, 331 de elicoptere, 26 645 de vehicule aeriene fără pilot, 3 064 de rachete de croazieră, 28 de nave de război/cutre, 1 submarin, 38 444 de autovehicule şi 3 757 de unităţi de echipamente speciale.

SUA fac presiuni asupra Ucrainei pentru a retrage rezoluţia ONU care cere retragerea forţelor ruse

Statele Unite au făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a-şi retrage rezoluţia ONU susţinută de Europa,care cere retragerea imediată a forţelor ruse din Ucraina, în favoarea unei propuneri americane care nu menţionează invazia Moscovei,au declarat duminică un oficial american şi un diplomat european.

Dar Ucraina a refuzat să îşi retragă proiectul de rezoluţie, iar Adunarea Generală a ONU îl va vota luni, la a treia aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina, au declarat doi diplomaţi europeni citaţi de AP.

Se aşteaptă ca Adunarea Generală a 193 de naţiuni să voteze apoi proiectul de rezoluţie al SUA, potrivit diplomaţilor şi oficialului american, care a vorbit sub rezerva anonimatului deoarece negocierile private sunt încă în curs.

Administraţia Trump încearcă, de asemenea, să obţină un vot asupra propunerii sale în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, mai puternic. Consiliul format din 15 naţiuni se va reuni luni după-amiază pe tema Ucrainei, iar duminică noaptea a programat votul imediat după aceea, însă diplomaţii europeni au declarat că acesta ar putea fi amânat pentru marţi la cererea Rusiei.

Rezoluţiile - primele de la invazie - evidenţiază tensiunea dintre SUA, Ucraina şi ţările europene în cele cinci săptămâni de când preşedintele Donald Trump a preluat funcţia şi a deschis discuţiile cu Rusia după ani de izolare, în încercarea de a pune capăt războiului. Liderii europeni au fost consternaţi de faptul că ei şi Ucraina au fost lăsaţi în afara negocierilor preliminare dintre SUA şi Rusia săptămâna trecută.

Adunarea Generală a devenit cel mai important organism al ONU privind Ucraina, deoarece Consiliul de Securitate, însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, a fost paralizat de dreptul de veto al Rusiei.

Adunarea Generală nu are drept de veto, iar voturile sale sunt urmărite îndeaproape ca un barometru al opiniei mondiale. Cu toate acestea, rezoluţiile sale nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, spre deosebire de cele adoptate de Consiliul de Securitate.