SUA îndeamnă Serbia să îşi retragă trupele de la graniţa cu Kosovo

În ultimele luni, tensiunile au crescut între comunitatea minoritară sârbă şi cea majoritară albaneză din Kosovo.

Ca răspuns la „situaţia actuală”, Regatul Unit a declarat că trimite trupe pentru a se alătura forţelor de menţinere a păcii ale NATO.

Alianţa militară a declarat că este pregătită să îşi mărească forţele în urma unei confruntări la o mănăstire din nordul ţării, duminica trecută, în care au murit patru persoane.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a descris, vineri, „marea desfăşurare militară” de tancuri sofisticate şi artilerie ca fiind „o evoluţie foarte destabilizatoare”.

„Este îngrijorător. Nu pare a fi doar o gaşcă de băieţi care s-au adunat pentru a face acest lucru”, a declarat Kirby.

„Cerem Serbiei să retragă aceste forţe de la graniţă”, a mai spus el.

Kirby a declarat că acumularea de trupe a avut loc în ultima săptămână, dar scopul său nu era încă prea clar. El a adăugat că secretarul de stat american Antony Blinken i-a telefonat preşedintelui sârb Aleksandar Vucic pentru a îndemna la „dezescaladarea imediată şi la revenirea la dialog”.

De asemenea, Kirby a declarat că Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al SUA, a vorbit cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti.

Vucic nu a negat în mod direct că a avut loc o consolidare recentă a trupelor, dar a respins afirmaţiile potrivit cărora forţele ţării sale ar fi în stare de alertă.

„Am negat neadevărurile în care se vorbeşte despre cel mai înalt nivel de pregătire de luptă a forţelor noastre, pentru că pur şi simplu nu am semnat acest lucru şi nu este corect”, a declarat Vucic.

„Nu avem nici măcar jumătate din trupele pe care le aveam acum două sau trei luni”.

Tensiunile dintre cele două ţări au escaladat din nou duminică după ce un poliţist kosovar şi trei bărbaţi înarmaţi de etnie sârbă au murit în timpul asediului unei mănăstiri ortodoxe sârbe din satul Banjska.

Guvernul din Kosovo a acuzat guvernul Serbiei că a susţinut incidentul.

Vineri, Milan Radoicic, vicepreşedinte al Serb List, principalul partid politic sârb din Kosovo, a demisionat după ce a recunoscut că a organizat grupul armat. Cu toate acestea, el a negat că ar fi primit vreun ajutor din partea Belgradului.

Confruntarea mortală a marcat una dintre cele mai grave escaladări din Kosovo din ultimii ani şi urmează luni de tensiuni tot mai mari între cele două părţi.

După destrămarea Iugoslaviei în anii '90, Kosovo - o provincie a fostei ţări - şi-a dorit independenţa. Serbia a răspuns cu o represiune brutală împotriva etnicilor albanezi.

Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, dar Serbia - împreună cu aliaţii cheie ai Belgradului, China şi Rusia - nu o recunoaşte.