SUA opresc doar un sfert din traficul de droguri provenind din America Latină

Aceste date au la bază estimări ale serviciilor de informaţii americane însărcinate cu supravegherea navelor şi avioanelor utilizate în traficul de droguri, a subliniat generalul Douglas Fraser în faţa jurnaliştilor.

El a recunoscut că o estimare mai precisă este dificil de furnizat.

„Avem, oare, suficiente nave pentru a ne intercepta ţintele?”, a spus oficialul militar de rang înalt, precizând imediat că „la ora actuală, nu”.

Avioanele care decolează din America de Sud încărcate cu stupefiante aterizează mai ales în Honduras şi în regiunea Panama, a continuat generalul.

Cea mai mare parte a drogurilor este transportată ulterior cu vapoare şi submarine până în America Centrală şi Mexic. Aici, drogurile sunt descărcate şi trimise pe uscat în Statele Unite, a explicat Fraser.

Aproximativ 90% din cocaina care soseşte pe teritoriul american trece prin America Centrală şi Mexic. Mexicul a anunţat, pur şi simplu, că ţările din America Centrală nu deţin capacităţile militare aeriene pentru a putea intercepta toate avioanele încărcate cu droguri care aterizează pe teritoriul lor.

În opinia generalului Fraser, constrângerile bugetare din Statele Unite reprezintă una dintre cauzele problemei, numeroase nave militare americane fiind prea vechi şi trebuind să fie înlocuite.

Cu toate acestea, adaugă el, ţările din America Centrală încearcă să investească mai mult în lupta împotriva traficului de droguri. Statele Unite le-au furnizat nave, cu scopul de a le ajuta să asigure securitatea frontierelor lor.

Potrivit raportului anual al Departamentului de Stat american cu privire la lupta împotriva drogurilor, publicat miercuri, Statele Unite au introdus Argentina pe lista lor de state care practică spălarea de bani.

Pe această listă, care cuprinde 66 de ţări, se mai află Afganistanul, China, Columbia, Israel, Marea Britanie şi Franţa.

China este criticată cu privire la acţiunea sa. „Există semnale că este pe cale să devină o placă turnantă pentru heroină în Asia de Sud-Vest”, se arată în document.

Raportul remarcă, în plus, că numeroşi experţi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de „o creştere a utilizării drogurilor de sinteză, în special metamfetamină, şi a unui anumit număr de droguri încă necunoscute până acum”.

Departamentul de Stat relevă, cu toate acestea, şi unele aspecte pozitive, spre exemplu în Afganistan. Dacă această ţară „furnizează aproximativ 90% din producţia mondială de opiu din lume”, unele „ameliorări la nivelul infrastructurii au permis crearea unor alternative economic viabile la cultivarea macului”.

„În general, eforturile în cadrul luptei împotriva drogurilor au fost pozitive” în 2001, în Afganistan, relevă raportul.

Însă „aceste progrese rămân fragile”, avertizează Departamentul de Stat, care subliniază că retragerea progresivă a forţelor internaţionale din această ţară va obliga autorităţile afgane să se implice mai mult în lupta împotriva traficului de droguri, „în timp ce numeroşi oficiali guvernamentali sunt suspectaţi că obţin profit de pe urma acestuia”.