"Georgia a introdus o acţiune în instanţă împotriva Rusiei pentru încălcarea Convenţiei inteenaţionale privind eliminarea oricăror forme de discriminare rasială", precizează comunicatul citat.
La scurt timp după acest anunţ, Guvernul georgian a revenit asupra unui prim comunicat dat publicităţii la Tbilisi, în care menţionase că a sesizat "Curtea Penală Internaţională" (CPI), de asemenea, cu sediul la Haga.
Într-un nou comunicat, Tbilisi a anunţat că "Guvernul Georgiei a depus astăzi (marţi) o plângere la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga împotriva Federaţiei Ruse pentru presupuse acte de epurare etnică comise de teritoriul suveran georgian între 1993 şi 2008".
Această perioadă vizează prezenţa forţelor ruse de menţinere a păcii în cele două regiuni separatiste proruse din Georgia, Abhazia şi Osetia de Sud.
CIJ tranşează conflictele dintre state. CPI, creată prin Statutul de la Roma şi funcţională din 2002, este primul tribunal permanent însărcinat cu crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid.
Paralel, biroul procurorului CPI, Luis Moreno-Ocampo, a anunţat că aşteaptă plângerea din partea părţii georgiene. "Georgienii au cerut să se întâlnească cu noi", a adăugat sursa citată.
Georgia poate cere CPI să demareze o anchetă deoarece a ratificat Statutul de la Roma.
"Deschiderea unei anchete preliminare este deci o posibilitate", a precizat biroul procurorului.
Moscova a replicat anunţând că justiţia rusă va centraliza plângerile pentru crime de război împotriva oficialilor georgieni depuse de locuitorii regiunilor separatiste, urmând să le înainteze ulterior CPI, a anunţat procurorul-general al Rusiei, Iuri Ceaika, citat de Interfax.
Rusia, care nu este semnatară a Statutului de la Roma, poate cere demararea unei anchete doar în cazul în care Consiliul de Securitate ONU sesizează curtea sau dacă procurorul CPI se autosesizează.