SUA sunt foarte hotărâte să amplaseze rachete cât mai aproape de Rusia, comentează presa rusă

Decizia României de a găzdui pe teritoriul său rachete interceptoare de tip SM-3 va extinde sistemul de apărare antirachetă către sudul Europei. În plus, Statele Unite continuă negocierile cu alte ţări europene, cum este cazul Poloniei, notează agenţia Interfax. Menţionând afirmaţia categorică a preşedintelui României că sistemul vizează posibile ameninţări dinspre Iran şi nu Rusia, Pravda.ru se întreabă: "Care ar putea fi ţintele rachetelor interceptoare instalate în România? Coreea de Nord este prea departe. România este mai aproape de Iran decât Polonia sau Cehia, dar acest stat se află oricum la o distanţă prea mare. În plus, Turcia este membru al NATO şi are graniţă comună cu Iranul. De ce nu s-ar construi o bază de rachete acolo?".

Rusia este foarte aproape. Între România şi baza navală rusească de la Sevastopol sunt circa 500 de kilometri. Zonele sudice ale teritoriului Rusiei sunt şi ele aproape. Chiar dacă baza militară americană din România nu va reprezenta o ameninţare pentru Moscova, după cum a afirmat Traian Băsescu, Rusia nu este încântată de o asemenea învecinare.

Postul de radio Voice of Russia îl citează pe expertul militar rus Vladimir Dvorkin, în opinia căruia decizia SUA de a amplasa rachete antirachetă în România dovedeşte că Washingtonul nu este pregătit să coopereze cu Moscova în domeniul apărării antirachetă. Expertul susţine că includerea ţărilor est-europene în planul american de apărare antirachetă va adăuga nuanţe negative interacţiunii generale între Occident şi Rusia în domeniul securităţii.

Un alt analist militar rus, Vladimir Ievseiev, consideră că graba cu care Washingtonul vrea să amplaseze rachete în România, până în 2015, generează multe dubii. "În primul rând, nu este evident că Iranul are intenţia să lanseze rachete către Europa. Plecând de la această teză, este corect să tragem concluzia că nici necesitatea amplasării unui asemenea sistem în România nu este evidentă. În plus, este foarte greu să anticipăm acum care vor fi capacităţile Iranului în 2015", explică expertul.

În opinia sa, Rusia nu are motive de îngrijorare în privinţa pericolului pe care l-ar putea prezenta pentru teritoriul ei rachetele interceptoare cu rază medie de acţiune din România, pentru că acestea nu pot intercepta rachetele balistice ruseşti. "Pe de altă parte, (Moscova) ar dori să fie cooptată în elaborarea unei apărări antirachetă colective în Europa. Aceste planuri sunt discutate la ora actuală fără participarea Rusiei. Poate că Statele Unite consideră că participarea Rusiei nu este necesară şi că un schimb de informaţii referitoare la rachete ar fi suficient. Există indicii că noua administraţie nu este încă pregătită pentru o apărare antirachetă comună la scară largă în Europa", conchide Vladimir Ievseiev.

Publicaţia Russia Today titrează că amplasarea rachetelor interceptoare pe teritoriul României "ar putea influenţa refacerea relaţiilor dintre Rusia şi SUA" şi citează mai mulţi analişti care sunt precauţi şi sceptici cu privire la primul pas către construirea "unei noi arhitecturi de apărare antirachetă" pe care Washingtonul îl face în România. "Dacă refuzul Casei Albe de a amplasa scutul în Polonia şi Cehia a calmat în mai multe feluri tensiunile din relaţiile ruso-americane, acum pot să apară noi fricţiuni", notează cotidianul RBC, citat de Russia Today, care adaugă că "reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din România s-a încheiat cu o declaraţie surpriză a preşedintelui Traian Băsescu", şi subliniază că preşedintele României este "cunoscut pentru puternicele sale viziuni euroatlantice".

"Mutarea făcută de România era de aşteptat", spune însă Aleksei Muhin, director general al Centrului pentru Informaţii Politice. În ceea ce priveşte Statele Unite, în pofida deciziei de a reface relaţiile, demersul demonstrează că Washingtonul "îşi continuă politica activă şi chiar agresivă faţă de Rusia în Europa Centrală şi de Est", a declarat analistul, care crede că amplasarea rachetelor în România este de natură şi să complice negocierile ruso-americane privind noul tratat de reducere a armelor nucleare.

Unii analişti consideră însă că de această dată Moscova s-ar putea să nu fie deranjată. Când SUA au vrut să amplaseze scutul în Polonia şi Cehia, "Rusia a subliniat că, dacă acesta va fi amplasat în cele din urmă undeva, România şi Bulgaria ar putea fi cea mai bună locaţie", a declarat Aleksandr Hramcihin, director adjunct al Institutului de Analiză Politică şi Militară, pentru cotidianul Gazeta. El este de acord că amplasarea rachetelor interceptoare în România depinde de "ameninţarea iraniană". În acelaşi timp, analistul se îndoieşte că afirmaţiile preşedintelui României sunt o garanţie a faptului că "rachetele americane vor fi amplasate" în această ţară. "Cred că declaraţia lui Băsescu nu înseamnă nimic", a afirmat Hramcihin, pentru care "este clar că asemenea decizii sunt luate la Washington şi nu la Bucureşti".

Pentru Evghenia Voiko de la Centrul pentru Evenimente Politice, promptitudinea conducerii României de a-şi intensifica relaţia de cooperare cu Statele Unite în domeniul militar se explică parţial prin "poziţia consolidată" a lui Băsescu, reales de curând în funcţia de preşedinte. Spre deosebire de Polonia şi Cehia, care au constituit mult timp punctul central al politicii americane în Europa de Est, România a prezentat o importanţă secundară, a adăugat experta.

Dacă Washingtonul nu doreşte să lege aceste planuri de negocierile în materie de arme ofensive strategice, Moscova consideră apărarea antirachetă parte a unui sistem strategic unic şi subliniază că ţara care deţine un scut antirachetă eficient prezintă avantaje de natură ofensivă. Moscova avertizase anterior că, în cazul în care Statele Unite continuă să dezvolte scutul antirachetă fără participarea Rusiei, atunci va căuta o cale alternativă de a restabili echilibrul de forţe.