Rezultatul este fără precendent pentru o mişcare de susţinere a independenţei Flandrei, nici una dintre formaţiunile separatiste nereuşind vreodată să obţină un asemenea rezultat într-un scrutin legislativ federal.
În Flandra, N-VA devansează net partidul creştin-democrat CD&V al actualului premier Yves Leterme, care a obţinut numai 17,5% din voturi, potrivit primelor proiecţii.
Partidul liberal flamand Open VLD, care a provocat convocarea alegerilor anticipate, retrăgându-se din guvern la sfârşitul lunii aprilie, s-a clasat pe locul al treilea, cu 14,5% din voturi. Partidul de extremă-dreapta flamand Vlaams Belang a obţinut 12,5% din voturi, conform proiecţiei VRT.
Electoratul francofon a votat pentru partidul socialist, care a obţinut 36% din voturi în Wallonia şi la Bruxelles, oraş aflat în Flandra, dar având populaţie majoritar francofonă. Socialiştii îi devansează pe liberalii din partidul MR al ministrului de Finanţe, Didier Reynders, care nu a obţinut decât 24% din voturi, urmat de partidul de centru CDH, cu 16% şi ecologişti, cu 14% din voturi, conform proiecţiilor.
Rezultatele oficiale complete urmează să fie anunţate în cursul serii.
După alegeri, partidele politice din Flandra, Wallonia şi Bruxelles urmează să înceapă negocieri laborioase în vederea formării unui nou guvern de coaliţie.
Preşedintele N-VA, Bart de Wever, deşi învingător în Flandra, regiune din nordul ţării unde trăiesc 60% dintre cei 10,5 milioane de belgieni, a anunţat încă dinaintea alegerilor că nu va candida pentru postul de prim-ministru, însă nu exclude o participare la guvernare.