Summitul de lansare a Parteneriatului Estic dezvăluie tensiuni în cadrul UE

Într-o versiune a acestei declaraţii a Preşedinţiei cehe de la 29 aprilie se făcea referire la cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene plus Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia ca la "ţări europene".

Aceasta menţiona, de asemenea, "liberalizarea regimului vizelor". Ultima versiune, care a primit acordul diplomaţilor de Bruxelles miercuri, redenumeşte cele şase ţări "parteneri est-europeni" sau "ţări partenere", precizând totodată că problema vizelor este un "obiectv pe termen lung".

Modificările au fost impuse de Germania şi Olanda, în opinia cărora "ţări europene" este un termen prea favorabil extinderii. Noua abordare privind vizele reprezintă un ecou al propunerilor cehe făcute înainte de luna aprilie, care invocau eliminarea vizelor. Aceste modificări pot părea neimportante, dar ele au consecinţe grave.

Oficiali polonezi şi ucraineeni se tem că schimbarea conducerii Ucrainei ar putea diminua ambiţiile acestei ţări cu privire la "perspectiva UE" în următorii doi ani.

Noua expresie cu privire la vize ar putea privilegia un număr restrâns de persoane, ca de exemplu diplomaţi şi oameni de afaceri, în timp ce oamenii obişnuiţi vor trebui să facă eforturi pentru a călători în spaţiul european.

În pofida acestor lucruri, evenimentul de la Praga va marca o victorie a statelor foste comuniste din Uniunea Europeană, care susţin puternic extinderea libertăţilor UE cât mai aproape de Rusia.

Dacă totul va decurge bine, elitele politice ale celor şase ţări vor crea noi relaţii cu Uniunea Europană în anii următori, acordurile comerciale libere vor contribui la circulaţia capitalului, iar ultimele bariere ale Războiului Europei vor dispărea.

"Summitul este doar începutul unui iniţiative", a declarat un diplomat ceh. "Moscova este foarte critică cu privire la Parteneriatul Estic. Dar, sincer, aceasta este problema Rusiei. Ei văd lumea cu ochelari de cal. Iar noi nu", a adăugat acesta.