SUMMITUL NATO DE LA CHICAGO: Afganistanul şi austeritatea, principalele provocări pe agenda evenimentului

Prezentat drept "cel mai mare din istoria" Alianţei Nord-Atlantice, cu un număr de aproximativ 50 de ţări invitate, acest summit va fi şi cel al "austerităţii", care obligă armatele occidentale să coopereze mai mult, cu scopul de a nu îşi pierde supremaţia tehnologică.

Această reuniune va dobândi o importanţă specială pentru preşedintele american Barack Obama, care îi găzduieşte duminică şi luni pe omologii săi în oraşul Chicago (nord-est), plasat sub importante măsuri de securitate, în contextul în care sunt prevăzute o serie de manifestaţii.

"Cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale, summitul îi va oferi ocazia să se afirme ca lider al lumii occidentale", subliniază Nick Witney, un expert din cadrul European Council on Foreign Policy.

În această perspectivă, observatorii aşteaptă un summit fără asperităţi, în special în privinţa Afganistanului, în contextul în care prioritatea NATO este o retragere reuşită după mai bine de un deceniu de când a lansat, în 2001, cea mai complexă operaţiune din istoria sa.

Va fi, deci, vorba despre o strângere a rândurilor în jurul strategiei stabilite în 2010, şi anume retragerea în bună ordine, până la sfârşitul lui 2014, a marii majorităţi a celor 130.000 de militari internaţionali staţionaţi în Afganistan.

"Veniţi împreună, plecaţi împreună" este mottoul promovat de Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO.

Dar această voinţă de coeziune este fragilizată de noul preşedinte francez François Hollande, hotărât să repatrieze trupele franceze de luptă până la sfârşitul lui 2012.

Liderul socialist consideră misiunea ca "terminată", având în vedere că francezii vor preda în curând forţelor afgane responsabilitatea asigurării securităţii singurei regiuni aflate sub controlul lor, şi anume Kapisa.

La Chicago, "aliaţii vor încerca să lase impresia că agenda fiecărei ţări se află în armonie cu strategia Alianţei" Nord-Atlantice, potrivit lui Nick Witney. "Pot să se încrunte la Hollande, dar cam atât", apreciază un diplomat occidental.

NATO are în special nevoie să îşi păstreze unitatea, cu scopul de a-şi lansa planul strategic pentru perioada de "după 2014", când prioritatea va fi împiedicarea, cu orice preţ, a revenirii talibanilor.

Rămân de dat răspunsuri tranşante cu privire la rolul viitoarei "susţineri" din partea NATO a finanţării forţelor de securitate afgane, evaluată la 4,1 miliarde de dolari pe an, sau a continuării misiunilor de luptă împotriva terorismului la frontiera cu Pakistanul.

Cu privire la aceste subiecte, Chicago va fi doar o etapă de reflecţie, luarea hotărârilor fiind prevăzută ulterior.

Celălalt dosar sensibil al summitului va fi apărarea antirachetă, principalul măr al discordiei dintre NATO şi Rusia.

NATO va anunţa oficial duminică încheierea primei faze a scutului său antirachetă. În total sunt prevăzute patru faze în vederea creării acestei structuri destinată protejării Europei de eventuale tiruri de rachetă lansate dinspre Orientul Mijlociu, în special din Iran.

Cu tehnologie americană, acest scut este lăudat de către Rasmussen ca un exemplu de cooperare multinaţională, pe care o promovează în cadrul conceptului de "smart defence" (apărare inteligentă).

"Trăim într-o perioadă în care cu toţii trebuie să facem alegeri dificile. Provocarea este cum să combinăm securitatea şi economia", a explicat el recent, îndemnând ţările europene să nu lase garda jos.

Aproximativ 25 de proiecte de cooperare, de dimensiuni modeste, vor fi lansate la Chicago, majoritatea în domeniul formării sau serviciilor.