Summitul UE - Rusia, marcat de numeroase divergenţe

Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a UE, va reprezenta cele 27 de state europene la Habarovsk, împreună cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate Comună a UE, Javier Solana.

În opinia unui diplomat european, prezenţa lui Klaus, văzut mai bine la Moscova decât mulţi alţi lideri din Europa de Est, ar putea fi un lucru "pozitiv" în faţa preşedintelui Dmitri Medvedev.

"Nu privesc Rusia ca o ameninţare, ci ca o ţară mare, puternică şi ambiţioasă, (cu care) trebuie în mod evident să avem mai multă grijă decât cu unele state mici precum Estonia şi Lituania", declara el recent pentru cotidianul ceh Lidove Noviny, riscând să tensioneze relaţiile pe care Tallinn şi Vilnius le au cu Moscova.

Însă nimic nu duce cu gândul că prezenţa liderului ceh va destinde atmosfera, dat fiind numărul mare de puncte divergente.

În primul rând, comerţul: europenii continuă să aştepte ca Rusia să facă demersuri în privinţa marilor dosare care blochează aderarea ei la Organizaţia Mondială a Comerţului (impozite la importurile de lemn, taxe pentru companiile aeriene europene care survolează Siberia).

În acelaşi timp, Bruxelles-ul reproşează Moscovei că în ultimele luni a crescut enorm de mult drepturile de vamă la automobile, combine agricole, produse din oţel, produse agricole, televizoare, aparate de radio.

Între 12 şi 15 la sută din exporturile europene de mărfuri către Rusia (105 miliarde de euro în 2008) riscă să fie afectate, făcând ca produsele europene să fie cu atât mai puţin atractive cu cât rubla s-a depreciat semnificativ. Şi asta, în condiţiile în care, la începutul lui aprilie, la Londra, Rusia a promis, alături de partenerii ei din G20 că va rezista în faţa protecţionismului, reaminteşte un responsabil al Comisiei.

În privinţa energiei, la patru luni după criza ruso-ucraineană a gazului care a făcut ca Moscova să fie considerată de Jose Manuel Barroso un furnizor "nefiabil", discuţiile se anunţă la fel de dificile.

Este de aşteptat că preşedintele Medvedev va relansa ideea, evocată la 20 aprilie, unei noi carte energetice internaţionale care să ia locul Cartei Energiei din 1991 pe care Rusia refuză să o ratifice. Însă europenii refuză să le permită ruşilor să "facă o diversiune" cu această iniţiativă, afirmă un diplomat.

La sfârşitul lui aprilie, Comisia a precizat că exclude ideea înlocuirii actualei carte. Bruxelles-ul apreciază că principiile transparenţei şi reciprocităţii (în special în privinţa accesului pe piaţă) prevăzute de aceasta ar permite îmbunătăţirea siguranţei aprovizionărilor energetice, dacă Moscova s-ar angaja să le respecte.

Această problemă crucială a energiei influenţează şi negocierile asupra unui nou acord de parteneriat UE - Rusia. Acesta ar urma să înlocuiască acordul încheiat în 1997, când Rusia, aflată în convalescenţă după destrămarea URSS, revendica mult mai puţine lucruri.

Dacă negociatorii au început să-l redacteze, în opinia Comisiei, "este clar că va fi nevoie de un timp îndelungat" pentru clarificarea numeroaselor puncte ale acestui acord, care va conţine şi alte puncte sensibile precum drepturile omului sau securitatea.

La nouă luni de la conflictul georgian, discuţiile se derulează pe un fond de tensiuni permanente între Rusia şi NATO, din care fac parte majoritatea statelor membre ale UE.

De altfel, Rusia i-a acuzat pe europeni că vor să-şi extindă "sfera de influenţă" prin intermediul Parteneriatului Estic pe care UE l-a lansat la începutul lui mai împreună cu şase foste republici sovietice, printre care şi Georgia.