Suspiciuni de "islamism radical" într-un sat din sud-vestul Bulgariei

Cincisprezece copii recită texte din Coran, îngenunchiaţi, cu picioarele goale, într-o zi toridă de august, într-o moschee din sat, scrie AFP în acest reportaj.

"Învăţ religia noastră. Eu vreau acest lucru, iar părinţii mei m-au încurajat", declară Zayneb, o fată în vârstă de 10 ani, care poartă şalvari (pantaloni tradiţionali largi) şi o eşarfă înflorată.

Ea repetă o rugăciune în limba arabă după Mohamed Kamber, tânărul imam al satului, care şi-a efectuat studiile la o universitate publică din Arabia Saudită şi care a fost acuzat de către Parchet, în ianuarie de promovarea "islamismului radical".

În opinia sa, noţiunea de islamism "vine din Occident, în arabă nu există". "Dacă ei înţeleg prin acest cuvânt bombe, atentate, (trebuie să ştie că) islamul interzice toate aceste lucruri categoric, iar eu sunt primul care mă opun (unor asemenea lucruri). Altfel, cine şi-ar fi trimis copiii aici?", declară el.

Parchetul a plasat sub arest la domiciliu 13 persoane, în ianuarie, inclusiv pe Mohamed Kamber, şi anume imami şi muftii acuzaţi că fac parte din organizaţia Al-Waqf al-islami cu sediul în Arabia Saudită. Potrivit Parchetului, în perioada 2008-2010, ei au promovat o ideologie "radicală", bazată pe "elemente ale salafismului" (un curent radical al islamului sunnit, bazat pe o interpretare strictă şi literală a Coranului), în timpul rugăciunilor din moschei, unor conferinţe şi întâlniri publice.

Încă din 2005, Ambasada Statelor Unite aprecia, într-un raport publicat pe site-ul WikiLeaks, că "extremismul islamist în Bulgaria constituie o îngrijorare reală", din cauza "şomajului în creştere" şi a "discriminării de lungă durată".

Bulgaria, o ţară creştin-ortodoxă cu 7,4 milioane de locuitori, este membra Uniunii Europene (UE) cu cea mai importantă minoritate musulmană, ca proporţie, estimată la 13% din populaţie, din care fac parte turci, pomaci (bulgari convertiţi la islam în timpul dominaţiei otomane) şi romi.

Persoanele puse sub acuzare de către Parchet fac parte din minoritatea pomacă, ai cărei membri sunt consideraţi cei mai pioşi dintre musulmani, deoarece identitatea lor decurge din religie, explică Evghenia Ivanova, o profesoară specializată în studiul acestei minorităţi.

În octombrie 2010, în cursul unei percheziţii efectuate locuinţa lui Mohamed Kamber, poliţia a întâmpinat rezistenţă din partea locuitorilor din Lainiţa care i-au împiedicat timp de cinci ore pe poliţişti să ia cu ei cărţi confiscate.

Ibrahim Şokov, în vârstă de 72 de ani, care a fost prezent la percheziţie, este de părere că "autorităţile nu acceptă imami instruiţi". "Pentru că suntem musulmani, nu înseamnă că suntem mai puţin cetăţeni bulgari", subliniază el.

Suspiciuni vehiculate de presa bulgară cu privire la acordarea unui eventual sprijin logistic de către musulmanii bulgari atentatului antiisraelian comis pe 18 iulie la Burgas, în care au fost ucise şapte persoane - cinci turişti israelieni, şoferul autocarului de naţionalitate bulgară şi musulman şi atacatorul -, au provocat indignare în Lainiţa. "Coranul interzice violenţa!", strigă Ibrahim Shokov, într-o cafenea, susţinut de alţi clienţi.

Unii dintre cei 1.600 de locuitori ai acestui sat pomac se declară turci şi îşi neagă originea bulgară, lucru care, în opinia istoricilor, este o consecinţă a unor tentative de asimilare forţată, inclusiv cea din 1973, din partea regimului comunist, în cursul căreia în această regiune au fost ucise cel puţin cinci persoane.

"Autorităţile comuniste m-au obligat să îmi iau un prenume creştin, Ivan. Cei care refuzau erau bătuţi, iar apoi deportaţi" şi "tăiau şalvarii femeilor", mărturiseşte Ibrahim.

"Chiar dacă cineva ar fi încercat să promoveze islamismul, musulmanii bulgari nu sunt receptivi la acest tip de propagandă", sublinizază Evghenia Ivanova.