Susţinătorii lui Mohamed Morsi se pregătesc de asaltul poliţiei, la Cairo

Comunitatea internaţională, care de mai multe ori a încercat să medieze acest conflict, fără rezultat însă, este îngrijorată de apariţia unor noi violenţe şi de o posibilă paralizare a Guvernului instituit de către militari, care a promis un proces de reconciliere înainte de alegerile anticipate de la începutul lui 2014.

La expirarea ultimatumului, duminică seara, poliţia a anunţat o operaţiune iminentă, dar "treptată", cu " încercuiri şi somaţii", care ar putea dura "două sau trei zile". Autorităţile încearcă să-i convingă pe unii manifestanţi să plece în mod paşnic, înainte de a începe asaltul contra celor mai hotărâţi.

În Piaţa Rabaa al-Adawiya, pe care susţinătorii lui Morsi au transformat-o într-o tabără militară, zeci de bărbaţi cu căşti şi înarmaţi cu bastoane s-au urcat, după rugăciunea de dimineaţă, pe baricadele din cărămizi şi saci de nisip, care blochează intrările principale într-un adevărat sat de corturi, instalat în jurul mosheei. De la o tribună dotată cu instalaţii de sonorizare, liderii manifestanţilor pledează insistent pentru restabilirea lui Morsi în funcţie şi pentru sfârşitul "loviturii de stat".

Unii manifestanţi au mărşăluit cu bastoane pe umeri, apoi au executat o serie de exerciţii fizice.

"Doctrina islamului ne învaţă că nu e nimic mai rău decât să îi întorci spatele" inamicului, a spus un manifestant. "Preţul pe care îl vom plăti va fi scump, dar la sfârşitul acestui drum ne aşteaptă victoria", a afirmat altul. Mişcarea Fraţii Musulmani, o confrerie islamistă influentă a lui Morsi, care a câştigat alegerile legislative după un an de la destituirea lui Hosni Mubarak, a reiterat că aceste mişcări de ocupare din pieţele Rabaa al-Adawiya şi Nahda sunt paşnice.

Farid Ismail, un membru al mişcării Fraţii Musulmani, a organizat în cursul nopţii, la Rabaa, o conferiţă de presă pentru a-i îndemna pe susţinătorii lui Morsi să ocupe luni "toate pieţele din ţară" şi "să transmită un mesaj liderilor care au realizat lovitura de stat": "poporul egiptean va continua revoluţia".

Manifestanţii l-au huiduit pe şeful armatei, generalul Abdel Fatah al-Sisi, care a anunţat pe 3 iulie destituirea şi arestarea lui Morsi, după ce milioane de egipteni au manifestat pentru a cere demisia preşedintelui islamist.

Aceste apeluri şi ameninţări, repetate de către forţele de ordine, pot duce la amplificarea a tensiunilor, după ce 250 de persoane, în special manifestanţi pro-Morsi, au murit în decursul unei luni în confruntări cu poliţia sau cu armata.

Mişcarea Fraţii Musulmani cere eliberarea necondiţionată a lui Morsi şi a principalilor lideri ai confreriei, arestaţi începând din 3 iulie, dintre care unii vor fi judecaţi pe 25 august, în special pentru instigare la omor, restaurare a regimului lui Morsi şi a Constituţiei suspendate de către militari.

Opozanţii lui Morsi îl acuză pe fostul preşedinte islamist de acapararea tuturor puterilor în stat, cu scopul de a servi interesele mişcării Fraţii Musulmani şi de ruinarea economiei, care era deja afectată.

Totuşi, confreria refuză orice dialog cu autorităţile "ilegale", în timp ce conducerea interimară a Egiptului, citată de presă, îi acuză pe Fraţii Musulmani că sunt "terorişti", deoarece au depozitat arme de foc automate în două locaţii şi că folosesc femei şi copii drept "scuturi umane".

Ahmed al-Tayyeb, marele imam al Al-Azhar, principala instituţie sunnită a ţării, a îndemnat duminică la reconciliere naţională şi a asigurat că a invitat toate părţile la negocierea unui compromis, luni.

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului International Crisis Group (ICG) consideră că "în absenţa unui acord politic, cel mai probabil rezultat va fi un impas îndelugat, însoţit de confruntări repetate". Totuşi, "nimeni nu trebuie să subestimeze riscul revenirii la violenţă a unor islamişti, convinşi că nu vor avea loc într-un proces democratic".