Ţări est-europene cer UE să acţioneze "strict în limita competenţelor" şi să respecte deciziile naţionale/ Bruxellesul vrea condiţionarea accesului la fonduri de situaţia statului de drept, iniţiativă ce ar viza inclusiv România

În cursul unei reuniuni organizate vineri în Budapesta, liderii Ungariei, Poloniei, Slovaciei şi Cehiei au adoptat o poziţie comună privind necesitatea reformării Uniunii Europene în contextul ieşirii Marii Britanii (Brexit). Grupul Vişegrad nu este de acord cu planul Germaniei, Franţei şi Comisiei Europene privind aprofundarea integrării la nivelul Uniunii Europene.

"Europa are nevoie de un nou proiect. Trebuie să vorbim de o alianţă a naţiunilor libere", a declarat premierul Ungariei, Viktor Orban, citat de site-ul agenţiei Reuters. La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a pledat pentru o "Europă puternică, integrată", dar formată din state membre naţionale şi suverane, respingând practic tendinţele în sensul unui eventual model federal.

Polonia şi Ungaria sunt criticate frecvent de Uniunea Europeană din cauza abaterilor de la standardele democratice. În plus, cele patru ţări din Grupul Vişegrad au denunţat solicitările de a primi refugiaţi extracomunitari în cadrul sistemului de redistribuire pe bază de cote stabilit de Comisia Europeană.

Pe fondul tensiunilor cu state vest-europene şi cu instituţiile comunitare, Grupul Vişegrad a cerut Uniunii Europene să acţioneze "strict în limitele competenţelor" şi să respecte drepturile ţărilor de a efectua reforme politice naţionale. "Instituţiile UE trebuie să trateze în mod egal toate statele membre şi să acţioneze strict în limitele competenţelor pe care le au. Dreptul statelor membre de a efectua reforme interne în cadrul propriilor competenţe trebuie respectat", a transmis Grupul Vişegrad. În materie de imigraţie, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia au evocat necesitatea măsurilor pentru "protejarea eficientă şi responsabilă a frontierelor externe", "prin evitarea aplicării de cote obligatorii care sunt ineficiente şi au generat deja disensiuni în Europa".

"Eu resping orice critici la adresa ţărilor noastre doar pentru că avem opinii diferite despre cotele de imigraţie. Nu suntem oaia neagră", a afirmat premierul Slovaciei, Robert Fico.

Cele patru ţări au pledat în favoarea menţinerii bugetului UE pentru agricultură şi pentru dezvoltarea statelor central şi est-europene, exact în contextul în care Uniunea Europeană discută despre bugetul pentru perioada 2021-2027 şi este evocată ideea condiţionării accesului la fonduri comunitare de respectarea principiilor statului de drept.

"Purtăm discuţii pentru a pregăti definirea condiţiilor care trebuie îndeplinite de statele membre pentru a putea primi fonduri din partea contribuabililor europeni. Definiţia va fi o descriere mai exactă a ceea ce înţelegem prin stat de drept. Din punctul meu de vedere, este vorba de un sistem funcţional al justiţiei independente care trebuie să existe în statele membre", a declarat vineri Věra Jourová, comisarul UE pentru Justiţie, Consumatori şi Egalitate de gen.

"Este vorba de banii contribuabililor. Trebuie să avem garanţii că există sisteme judiciare independente şi că se respectă normele statului de drept", a subliniat Jourová în cursul unei vizite la Sofia.

Ideea este împărtăşită de Corina Creţu, comisarul UE pentru Politici Regionale. "Trebuie să găsim un mecanism pentru garantarea normelor statului de drept. Sunt valori fundamentale care trebuie respectate", a declarat Corina Creţu, pentru publicaţia Der Spiegel, precizând că toate statele membre trebuie să fi ştiut în momentul aderării la UE că "nu au doar beneficii, ci şi obligaţii şi responsabilităţi".

Conform publicaţiei Der Spiegel, un mecanism care ar condiţiona accesul la fonduri comunitare de respectarea normelor statului de drept ar viza în principal ţări precum Polonia, Ungaria şi România.

Comisarul UE pentru Justiţie, Věra Jourová, dă asigurări că planul nu vizează doar anumite ţări. "Nu intenţionăm sancţionarea statelor membre", a subliniat Vera Jourova la Sofia, potrivit publicaţiei Die Welt.

Citeşte şi: Theresa May riscă demiterea din funcţia de premier al Marii Britanii în cazul unui eşec electoral

Citeşte şi: Administraţia Donald Trump a dispus noi sancţiuni împotriva Rusiei/ Un membru al Guvernului de la Moscova, vizat direct

Citeşte şi: Ministrul britanic al apărării, IPOTEZĂ dramatică: Rusia ar putea ataca infrastructura Marii Britanii, provocând moartea a mii de persoane/ Reacţia Moscovei: Şi-a pierdut raţiunea

Citeşte şi: Donald Trump, DISCURS la Davos, în care anunţă că susţine comerţul internaţional "corect" şi suplimentează capacităţile militare

Citeşte şi: Olanda a avertizat Washingtonul privind activitatea hackerilor ruşi înaintea alegerilor în SUA-presă

Citeşte şi: George Soros: Facebook şi Google reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei şi a inovaţiei. Zilele lor sunt numărate

Citeşte şi: Anunţul celebrei Oprah Winfrey cu privire la posibila sa candidatură la preşedinţia SUA

Citeşte şi: New York Times: Donald Trump a cerut demiterea procurorului special Robert Mueller, apoi a renunţat la demers

Citeşte şi: O maşină din convoiul lui Donald Trump a lovit un poliţist, la Davos | VIDEO

Citeşte şi: Ceasul riscurilor de conflict ATOMIC, dat înainte, pe fondul tensiunilor între SUA şi Coreea de Nord/ Este cel mai aproape de "punctul simbolic de ANIHILARE"

Citeşte şi: FT: Germania ar putea restricţiona modul în care Facebook stochează datele utilizatorilor. "Vom lua măsuri fără precedent în acest caz"