Ţările Europei Mediteraneene cer ajutorul Uniunii Europene în faţa imigranţilor

Italia, Spania, Grecia, Cipru şi Malta au publicat un comunicat comun, la încheierea unei întâlniri, la Nicosia, care oferă detalii asupra propunerilor în vederea unei mai bune gestionări şi preveniri a imigraţiei ilegale, pe care speră să le vadă adoptate de către Consiliul european al miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne.

În comunicat, aceste ţări cer Uniunii „să ofere, în mod concret, o susţinere operaţională şi financiară statelor membre care se confruntă cu fluxuri migratorii în masă, disproporţionate”.

16 membri cer UE o politică de coeziune puternică în bugetul post-2027

Elena Lasconi: Prioritatea noastră ar trebui să fie foarte apropiată de cea a Uniunii Europene

Întâlnirea de marţi, la care au participat miniştrii interesaţi şi un reprezentant al Spaniei, urmează unei prime reuniuni, la Roma, în februarie. Franţa a participat la reuniune, dar, marţi, la Nicosia, a fost reprezentată doar de ambasador, care a avut un statut de observator.

Cele cinci ţări europene şi-au exprimat îngrijorarea pe tema evenimentelor din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, apreciind că acestea ameninţă stabilitatea periferiei mediteraneene, care este „direct legată de securitatea şi stabilitatea Uniunii Europene”.

Ele au afirmat că se confruntă cu o presiune a unei „imigraţii ilegale în masă” şi că este necesară o mai bună coordonare a acţiunii Bruxelles-ului, pentru protejarea frontierei de sud a Europei.

Uniunea „trebuie să acţioneze colectiv. Suntem pe linia de front şi nu trebuie să fim lăsaţi singuri să înfruntăm aceste provocări”, a declarat, pentru presă, Neoclis Sylikiotis, ministrul cipriot al Afacerilor Interne.

El a precizat că statele euro-mediteraneene vor mai mult ajutor financiar, tehnic şi material din partea Bruxelles-ului, dar şi un sistem european comun şi coordonat pentru gestionarea imigraţiei şi azilului, până în 2012.

Cele cinci ţări au solicitat, totodată, o consolidare a măsurilor de repatriere şi o revizuire a reglementărilor Acordului Dublin II, care determină ce stat european este însărcinat să soluţioneze o cerere de azil, în funcţie de parcursul fiecărui imigrant.

„Aceasta nu este o problemă naţională, ci europeană, care necesită o soluţie europeană”, a apreciat ministrul maltez al Justiţiei, Carmelo Mifsud Bonnici.

„Oamenii fug din Libia să îşi salveze pielea, pentru că se tem că vor fi ucişi acolo, iar noi trebuie să reacţionăm cu măsuri extraordinare”, a subliniat el.

Italia, Malta, Grecia şi Spania sunt supuse unei importante presiuni migratorii, dinspre Africa de Nord, iar tulburările din Tunisa, Egipt şi Libia, din ultimele luni, amplifică temeri cu privire la o intensificare a imigraţiei.

„Niciuna dintre ţările noastre nu încearcă să fugă de responsabilităţi. Noi exprimăm doar nevoia de a împărţi această povară”, a declarat adjunctul ministrului italian de Interne, Alfredo Mantovano.

El a subliniat că, în ultimele trei luni, Italia a primit 30.000 de persoane provenind din Tunisia şi 8.000 din Libia, dar că, după încetarea tulburărilor din Tunisia, Italia a început să îi expulzeze pe imigranţi.