Tatăl presupusului autor al atacurilor din Norvegia consideră că acesta mai bine s-ar fi sinucis

"Cred că mai bine s-ar fi sinucis decât să omoare atâţia oameni", a declarat Jens Breivik, tatăl lui Anders Behring Breivik, presupusul autor al atacurilor soldate cu 76 de morţi.

Un fost diplomat, Jens Breivik nu a mai avut niciun contact cu fiul său, de peste 15 ani.

"Nu voi mai avea niciun contact cu el", a declarat Jens Breivik, filmat din spate, cu doi jandarmi în apropiere.

Întrebat de jurnalist dacă declaraţiile sale despre fiu nu sunt cam grele, Jens Breivik a răspuns: "Ba da, aşa sunt. Dar când mă gândesc la ce s-a întâmplat, sunt dezamăgit. Nu înţeleg cum s-a putut întâmpla aşa ceva. O persoană normală nu poate face asta".

În manifestul de 1.500 de pagini postat pe Internet, Anders Behring Breivik evocă legăturile cu familia sa, explicând că părinţii au divorţat când avea un an şi că a crescut cu mama sa. "Am avut o bună relaţie cu tata şi cu noua sa soţie de la acea vreme, până la 15 ani", a spus presupusul autor al atacurilor.

"Are patru copii, dar nu mai vorbeşte cu niciunul, deci este clar a cui este vina. Eu nu am nevoie de el, dar unii dintre fraţii şi surorile mele vitrege au nevoie", explica el.

Jens Breivik se află în prezent în satul francez Cournanel, locuinţa sa fiind păzită de jandarmi, de teama represaliilor. Procurorul din Carcassonne, Antoine Leroy, a subliniat că jandarmii se află încă de duminică, cu titlu preventiv, în apropierea casei ocupată de Jens Breivik.

"Nu există niciun indiciu care să sugereze că există cea mai mică ameninţare la adresa sa. Este doar o măsură de prevenţie. Au existat zvonuri despre o percheziţie, dar sunt absolut inexacte, nu a existat niciun eveniment judiciar la Cournarel", a declarat procurorul Republicii.

Într-un interviu difuzat duminică de publicaţia norvegiană Verdens Gang, Jens Breivik a declarat că era în stare de şoc. Pensionarul nu şi-a văzut fiul de mai mulţi ani şi a descoperit citind ziarele pe Internet că acesta a recunoscut că este autorul atacurilor de la Oslo şi de pe insula Utoeya, soldate cu 76 de morţi.