Teheran: Mai multe ambasade au primit mesaje în care li se cerea să găzduiască manifestanţi

"Câteva e-mail-uri care cereau deschiderea porţilor pentru manifestanţi au fost trimise sâmbătă, din Suedia, ambasadei noastre de la Teheran, dar nu a fost o avalanşă", a afirmat directoarea serviciului de presă al Ministerului suedez de Externe, Cecilia Julin.

În ceea ce priveşte Franţa, ministerul de Externe de la Paris a confirmat că ambasada sa din Teheran, "la fel ca multe altele, a primit mesaje de la persoane particulare mobilizate de reţelele de socializare, dar aceste cereri nu corespund solicitărilor concrete de pe teren".

Diplomaţia austriacă a recunoscut că a fost contactată de organizaţii neguvernamentale şi purtătorul său de cuvânt Peter Launsky-Tieffenthal a declarat pentru AFP că "orice persoană rănită va găsi bineînţeles asistenţă la ambasadă". Totuşi, a precizat el, "nici o persoană rănită sau care să solicite azil nu s-a prezentat".

Ambasada Danemarcei în Iran a primit, de asemenea, astfel de mesaje electronice la acest "sfârşit de săptămână", dar "cum nimeni nu s-a prezentat, problema primirii refugiaţilor nu este decât teoretică", potrivit unui purtător de cuvânt al diplomaţiei daneze de la Copenhaga.

La fel s-a întâmplat şi la ambasada Franţei, care "nu a primit nici o solicitare de primire a răniţilor şi nu a refuzat, în consecinţă, primirea vreunui refugiat, contrar zvonurilor", a anunţat Ministerul francez de Externe.

Primirea de refugiaţi necesită "o decizie politică şi în prezent nu putem oferi azil pe teritoriul ambasadei", a comentat Julin în numele Suediei. "Dacă decizia urmează să fie luată, aceasta ar reprezenta un gest foarte puternic faţă de Guvernul iranian", a subliniat ea.

"Nu ştiu de unde vin aceste e-mail-uri, dar nimeni nu s-a prezentat pentru a cere azil", a declarat, la rândul său, un oficial din cadrul Ministerului finlandez de Externe, specialist în zona Golfului Persic, Anssi Leino.

În ceea ce priveşte poziţia Finlandei în această problemă, Helsinki "aşteaptă o atitudine comună a ţărilor UE", a comentat el.

Potrivit autorităţilor de la Stockholm, ambasadorii din Teheran ai ţărilor membre UE au discutat între ei despre această problemă, dar nici o informaţie referitoare la o poziţie comună nu era cunoscută duminică seara.

"Ambasada noastră menţine legătura cu partenerii săi europeni şi există o coordonare generală în privinţa reacţiei ce urmează să fie adoptată faţă de aceste evenimente", potrivit Parisului.

"Nu suntem deschişi refugiaţilor", a declarat, la rândul său, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Norvegiei, ţară care nu este membră UE.

Suedia se pregăteşte să preia la 1 iulie preşedinţia semestrială a UE şi până în prezent autorităţile de la Stokholm au evitat să comenteze prea mult evenimentele din Iran. "Este foarte dificil de ştiut ce se petrece de fapt în Iran", a declarat o sursă diplomatică suedeză.

Ministrul de Externe suedez Carl Bildt a declarat pe blog-ul său că "Iranul trebuie să îşi aleagă singur calea", subliniind că "noi avem tot interesul să avem un Iran mai deschis".

O listă a ambasadelor care acceptă refugiaţi răniţi la Teheran circulă într-adevăr pe Internet. Aceasta include în special Australia, Belgia, Finlanda, Germania, Franţa şi Mexic. Suedia nu figurează direct pe această listă, dar în comentariile care însoţesc mesajul, un utilizator de Internet oferă adresa ambasadei suedeze la Teheran.

Potrivit presei oficiale, cel puţin zece persoane au fost ucise şi alte 100 au fost rănite în capitala iraniană, sâmbătă, în timpul crizei generate de confirmarea realegerii preşedintelui ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad.