Belgia încearcă să iasă din cea mai îndelungată criză din istoria sa

Principalele partide politice din cele două comunităţi au primit, luni seara, o propunere de compromis din partea unui mediator numit de rege, socialistul flamand Johann Vande Lanotte.

Lanotte le-a dat timp până miercuri să ofere un răspuns şi să precizeze dacă documentul poate, cel puţin, să constituie baza reluării dialogului. El a evitat să vorbească despre o formulă a ultimei şanse, pentru a nu risca un haos politic, în caz de respingere.

„Acest document va fi precis, dar va avea o marjă pentru negocieri”, a anunţat purtătorul său de cuvânt.

Politico: Trump și Putin se aliază în criza politică din România / Povestea lui Călin Georgescu avantajează Kremlinul

11:40

Euro înregistrează cea mai bună săptămână a sa față de dolar de la criza financiară. Moneda e ajutată de reformele din Germania și de politica comercială agresivă a lui Trump

16:49, 07 Mart. 2025

Motivele blocajului sunt aceleaşi. Flamanzii, impulsionaţi de victoria separatiştilor din cadrul N-VA în ultimele alegeri legislative, în iunie 2010, cer o autonomie net consolidată pentru această regiune, în special pe plan fiscal.

Ei cer, totodată, suprimarea drepturilor lingvistice specifice de care beneficiază minoritatea francofonă pe teritoriul lor.

În schimb, francofonii vor să limiteze transferul de competenţe celor trei regiuni ale regatului (Flandra, Valonia şi Bruxelles), de teama să nu golească de substanţă statul federal şi să nu impulsioneze împărţirea ţării prin desfacerea mecanismelor care există, în domeniul solidarităţii financiare, între nord şi sud.

Ei cer, de asemenea, garanţii financiare pentru alimentarea conturilor goale ale oraşului Bruxelles, majoritar francofon.

Potrivit unor scăpări în presă, documentul de compromis propune transferuri de competenţe către regiuni, pentru o valoare maximă de 15 miliarde de euro pe an. Acest lucru urmează să aibă loc printr-o gestionare „mai autonomă” a impozitului pe venit, o regionalizare a politicilor privind locurile de muncă şi alocaţiile familiale sau o comunitarizare a justiţiei.

Va fi suficient pentru flamanzi? Toată Belgia aşteaptă să afle răspunsul N-VA şi al liderului formaţiunii, Bart De Wever, cel care a calificat recent Belgia drept „bolnavul Europei”, pentru care „nu se întrevede niciun viitor”.

„Bart de Wever vrea să profite la maximum de această conjunctură excepţională” de criză, „cel mai mare interes al său putând fi să demonstreze, fără revoluţie, că ţara este de neguvernat, aceasta fiind principala sa teză”, şi-a exprimat îngrijorarea un oficial politic francofon, Melchior Wathelet.

Belgia a întrecut, la sfârşitul lui decembrie, recordul celei mai îndelungate crize politice din istoria sa. Din iunie 2010, când au avut loc alegeri legislative, Guvernul se ocupă doar de afacerile curente.

Mai mult, Belgia se expune unui risc din partea pieţelor financiare, aflându-se, în continuare, între cele mai fragile ţări din zona euro.

Agenţia Standard and Poor’s a avertizat, la sfârşitul lui 2010, că va degrada evaluarea ţării, în lipsa soluţionării crizei în şase luni.

În acest context, majoritatea politologilor belgieni se îndoiesc că N-VA îşi va asuma riscul de a provoca o criză prin convocarea de noi alegeri şi radicalizarea poziţiilor.

Majoritatea flamanzilor continuă să spună că nu vor sfârşitul statului, a apreciat politologul Pierre Vercauteren, într-un material publicat în cotidianul La Libre Belgique.

Scenariul considerat cel mai probabil este că propunerile vor fi suficiente pentru redemararea negocierilor, dar tot fără nicio garanţie cu privire la succesul acestora.