Tensiuni în estul Ucrainei, cu o zi înaintea referendumului privind independenţa

Un semn al nervozităţii atmosferei este faptul că o echipă a Crucii Roşii, alcătuită dintr-un elveţian şi opt ucraineni, a fost "arestată" vineri seara de către insurgenţi proruşi la Doneţk, din cauza unor suspiciuni de "spionaj".

Membrii echipei au fost eliberaţi câteva ore mai târziu, a anunţat organizaţia. "Nimeni nu a fost rănit", a precizat un purtător de cuvânt, la Geneva.

Anterior, vineri, confruntări violente au opus insurgenţi proruşi forţelor armate ucrainene în oraşul portuar Mariupol (sud-est). Confruntările au început după ce aproximativ 60 de insurgenţi echipaţi cu arme automate au atacat sediul local al poliţiei.

Confruntările s-au soldat cu 20 de morţi în rândul atacatorilor, a declarat ministrul interimar ucrainean de Interne Arsen Avakov.

"Ziua a fost foarte dură, cu morţi şi o cruzime iraţională. Şeful poliţiei de la Mariupol a fost răpit, mai mulţi poliţişti au fost ucişi. Un lunetist a tras de pe spital asupra militarilor, asupra oamenilor", a scris el într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

O zi de doliu a fost decretată sâmbătă la Mariupol, potrivit autorităţilor locale.

Incidente s-au produs şi la Doneţk, unde o unitate de aproximativ 100 de membri ai Gărzii Naţionale ucrainene, cazată într-un sanatoriu, a fost atacată vineri de către grupări înarmate proruse. Un scurt schimb de focuri s-a soldat cu doi răniţi, după care militarii au fost dezarmaţi şi nevoiţi să părăsească locul, potrivit unor proruşi prezenţi la faţa locului.

Separatiştii se pregătesc să organizeze duminică un referendum asupra independenţei "republicii populare" autoproclamate Doneţk şi Lugansk, întorcând spatele unei cereri de amânare a scrutinului care le-a fost adresată de către preşedintele rus Vladimir Putin.

Acest scrutin poate deschide calea unei eventuale anexări a bazinului minier Donbas de către Rusia. Regiunile Doneţk şi Lugansk, care intră în componenţa bazinului, numără 7,3 milioane din cei 45,5 de milioane de locuitori ai Ucrainei.

Rebelii afirmă că totul va fi pregătit pentru vot şi se declară siguri că populaţia le va aproba proiectul, în pofida sondajelor, care sugerează, din contră, că o mare parte a locuitorilor din estul ţării susţin unitatea Ucrainei.

Kievul şi Occidentul condamnă organizarea unei asemenea consultări, pe care o cataloghează ilegală. Ei se tem de repetarea scenariului care a condus, în martie, la anexarea Crimeei de către Rusia, în urma unui referendum.

Putin sfidează Occidentul

Putin a sfidat Occidentul din nou, vizitând vineri Crimeea. Este prima vizită pe care a efectuat-o în peninsulă de când Kievul a pierdut controlul asupra ei, în martie.

La Sevastopol, portul istoric al Flotei ruse la marea Neagră, preşedintele rus a participat la ceremonii dedicate victoriei de la 1945 asupra naziştilor. Posturile ruseşti au difuzat imagini cu preşedintele rus aclamat de către mulţime.

Liderul de la Kremlin a repetat că alipirea Crimeei la Rusia constituie un act de "credinţă faţă de adevărul istoric". Subliniind că Rusia respectă drepturile şi interesele altor ţări, el a declarat că Moscova se aşteaptă la respectarea "intereselor (sale) legitime".

Kievul a denunţat imediat o "încălcare flagrantă a suveranităţii ucrainene", care dovedeşte, în opinia sa, că "Rusia nu vrea să caute o soluţie diplomatică".

Statele Unite au denunţat şi ele o vizită care nu face altceva decât "să exacerbeze tensiunile". "Crimeea aparţine Ucrainei", a subliniat Casa Albă. Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a reiterat că Alianţa Nord-Atlantică nu recunoaşte "anexarea Crimeei de către Rusia".

Dialogul surzilor

Cele două tabere continuă, în paralel, un "dialog al surzilor" pe plan economic.

Într-o convorbire telefonică, vineri, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov i-a cerut omologului său american John Kerry să exercite presiuni asupra autorităţilor ucrainene pentru ca acestea să înceteze "operaţiunile militare" aflate în curs în estul ţării, potrivit unui comunicat al ministerului rus.

Kievul a repetat, joi, că nu intenţionează deloc să renunţe la restabilirea ordinii în estul ţării, în contextul în care s-a angajat la 2 mai într-o operaţiune militară soldată cu zeci de morţi.

Autorităţile ucrainene se declară hotărâte să ducă la bun sfârşit alegerile prezidenţiale anticipate de la 25 mai, în pofida violenţelor şi "provocărilor" în vederea subminării scrutinului, pe care o impută Moscovei.

Acest vot urmează să permită alegerea unui succesor al prorusului Viktor Ianukovici, destituit la sfârşitul lui februarie, după trei luni de contestare proeuropeană.

Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy este aşteptat luni la Kiev, pentru a susţine acest scrutin.