Tensiuni! Navele chinezeşti ignoră cererea Vietnamului de a părăsi zona din apropierea zăcămintelor de gaz

Nava chineză Xiang Yang Hong 10 a început să opereze în ZEE a Vietnamului la 7 mai, reprezentând cea mai semnificativă incursiune din 2019, potrivit lui Ray Powell, care conduce Proiectul Myoushu al Universităţii Stanford privind Marea Chinei de Sud.

El a declarat că comportamentul Chinei şi reacţia Vietnamului au reprezentat o „escaladare îngrijorătoare”.

China revendică cea mai mare parte a apelor bogate în energie din Marea Chinei de Sud, inclusiv zone care se află în ZEE a Vietnamului.

Confruntarea din 2019 a durat mai mult de trei luni şi a vizat în mare parte un bloc operat atunci de compania petrolieră de stat rusă Rosneft. La mai puţin de doi ani după aceea, Rosneft şi-a vândut activele din Marea Chinei de Sud firmei ruseşti de stat Zarubezhneft, care operează unele dintre câmpurile de gaze în care se desfăşoară actuala dispută.

În ultimele săptămâni, începând cu 7 mai, nava de cercetare chineză, uneori flancată de mai multe nave, s-a deplasat în mare parte prin blocul de gaze 04-03, operat de Vietsovpetr, un joint-venture între Zarubezhneft şi PetroVietnam, potrivit datelor de urmărire a navelor împărtăşite cu Reuters de către South China Sea Chronicle Initiative (SCSCI), o organizaţie independentă fără scop lucrativ.

De asemenea, traversează în mod regulat blocurile 132 şi 131, pe care Vietnamul le-a concesionat Vietgazprom, un joint-venture între gigantul rus Gazprom şi PetroVietnam. China a lansat oferte concurente pentru acordarea de licenţe pentru aceste două blocuri.

Cele trei companii şi ambasada Rusiei la Hanoi nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe, Mao Ning, răspunzând la o întrebare despre impas, a declarat că China deţine suveranitatea asupra Insulelor Spratly şi a apelor adiacente, precum şi jurisdicţia asupra apelor relevante.

„Navele relevante ale Chinei desfăşoară activităţi normale sub jurisdicţia Chinei. Este legitim şi legal şi nu se pune problema intrării în zonele economice exclusive ale altor ţări”, a declarat ea la o conferinţă de presă.

Mao a declarat că China a menţinut comunicarea cu părţile relevante cu privire la această problemă şi că ar dori să colaboreze cu acestea pentru a „proteja în comun pacea şi stabilitatea în Marea Chinei de Sud”, adăugând că China va „proteja cu siguranţă drepturile şi interesele (sale) legale”.

Joi, când Vietnamul a emis o declaraţie publică rară prin care a cerut plecarea navelor, acestea se aflau în blocul 129, operat tot de Vietgazprom, potrivit lui Powell. Declaraţia a fost făcută după o vizită la Hanoi, luni, a fostului preşedinte rus şi vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

Două nave de pescuit vietnameze urmăreau vineri navele chinezeşti la o distanţă de 200-300 de metri, a declarat Powell, precizând că navele chinezeşti s-au mutat într-un bloc adiacent celor operate de firmele ruseşti.

În conformitate cu normele internaţionale, navele au voie să traverseze zonele economice exclusive ale altor ţări, dar operaţiunile Chinei au fost mult timp percepute ca fiind ostile de Vietnam şi de alte ţări care au pretenţii în Marea Chinei de Sud, inclusiv Filipine şi Malaezia.