The Guardian - Omenirea nu este pregătită pentru o criză alimentară cauzată de schimbările climatice

Bananele şi cartofii ar putea dispărea în acest secol din cauza unei ciuperci mortale, dezvoltată de încălzirea globală.

Urmărește
346 afișări
Imaginea articolului The Guardian - Omenirea nu este pregătită pentru o criză alimentară cauzată de schimbările climatice

The Guardian - Omenirea nu este pregătită pentru o criză alimentară cauzată de schimbările climatice

Schimbările climatice ameninţă deja multe dintre alimentele noastre preferate. În Asia, câmpurile de orez sunt inundate cu apă sărată; ciclonii au distrus culturile de vanilie în Madagascar; în America Centrală temperaturile mai ridicate coace cafeaua prea repede; seceta din Africa sub-sahariană ofileşte culturile de năut; iar aciditatea oceanului în creştere ucide stridiile şi scoicile din apele americane.

Toate sistemele noastre alimentare – agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură – se cedează sub stresul creşterii temperaturii, incendiilor, secetelor şi inundaţiilor, transmite The Guardian

Chiar şi în cel mai bun scenariu, încălzirea globală este de aşteptat să facă pământul mai puţin fertil pentru culturile care furnizează cele mai multe dintre caloriile noastre. Dacă nu se iau măsuri pentru a reduce criza climatică, pierderile de recolte vor fi devastatoare.

Natura are o modalitate simplă de a se adapta la diferite climate: diversitatea genetică.

Chiar dacă unele plante reacţionează prost la temperaturi mai ridicate sau la precipitaţii mai puţine, alte soiuri nu numai că pot supravieţui, dar pot prospera, oferind oamenilor mai multe opţiuni cu privire la ce să crească şi să mănânce.

Dar puternica industrie alimentară a avut alte idei şi, în ultimul secol, oamenii s-au bazat din ce în ce mai mult pe soiuri din ce în ce mai puţine de culturi care pot fi produse în masă şi livrate în întreaga lume. „Linia dintre abundenţă şi dezastru devine din ce în ce mai subţire, iar publicul nu este conştient şi lipsit de grijă”, scrie Dan Saladino în cartea sa Eating to Extinction .

Povestea bananei, unul dintre cele mai ieftine, mai populare şi mai comercializate fructe la nivel global, ne arată de ce diversitatea este atât de crucială.

De-a lungul a mii de ani, oamenii, animalele şi mama natură au selectat, împărtăşit şi cultivat cele mai bune banane– cel mai mare, cel mai gustos şi mai uşor de mâncat – până când în cele din urmă au existat sute de soiuri comestibile diferite în întreaga lume.

Unul dintre ei a fost Gros Michel– dulce, cremos, aromat şi uşor de cultivat, fără seminţe şi o piele groasă care a făcut-o uşor de transportat.

La începutul anilor 1900, era cea mai populară banană din lume. Dar fiecare Gros Michel a fost o clonă identică una cu cealaltă. Deci o ameninţare la adresa unei banane Gros Michel a fost o ameninţare pentru toate.

La începutul anilor 1900,  ciuperca mortală numită „Panama 1” s-a răspândit  în lume. Şi până în 1950, ciuperca se răspândise în fermele comerciale de banane, aproape distrugând soiul Gros Michel.

Epidemia ar trebui  să servească drept o lecţie importantă: cultivarea şi consumul unei varietăţi de alimente diverse genetic ne-ar proteja de viitorii dăunători şi boli.

În schimb, industria a optat pentru o soluţie pe termen scurt, trecând în masă la o varietate similară genetic - Cavendish– care este rezistentă la ciuperci. 

Dar acum o alta ciupercă mortală, Panama 4, se răspândeşte rapid – ajutată de temperaturile mai ridicate şi de furtunile tropicale mai puternice cauzate de încălzirea globală . Şi banana favorită a lumii este din nou ameninţată – şi pe măsură ce pământul se încălzeşte, pot urma şi alte culturi. 

Panama 4  ar putea distruge industria bananelor aşa cum o cunoaştem.

A fost detectat pe fiecare continent, inclusiv în America Latină, cea mai mare regiune de export de banane din lume, unde comunităţi întregi depind de Cavendish pentru mijloacele lor de existenţă.

„Istoria se repetă”, a spus crescătorul de banane Fernando Garcia-Bastidas.

Iar istoria ne spune că eliminarea diversităţii poate avea consecinţe catastrofale.

Foametea irlandeză a dus la moartea a aproximativ un milion de oameni din mediul rural, în mare parte săraci, după ce un parazit cunoscut sub numele de Phytophthora infestans  a distrus întreaga recoltă de cartofi a ţării între 1845 şi 1849. Două milioane de irlandezi au emigrat în SUA pentru a scăpa de foamete şi tirania britanică.  

Phytophthora infestans, numită HERB-1, a cauzat pierderi de recolte în întreaga Europă, dar în Irlanda a ucis aproximativ 15% din populaţie, deoarece săracii din mediul rural  dependeau aproape exclusiv de cartofi pentru dieta lor – iar fermierii irlandezi cultivau doar un singur tip de cartof, Irish Lumper. 

Astăzi, temperaturile în creştere şi precipitaţiile neregulate distrug culturile şi supraalimentează tot felul de agenţi patogeni noi şi mai agresivi. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici