The Jerusalem Post: Angela Merkel i-a cerut lui Klaus Iohannis să BLOCHEZE planul Guvernului de mutare a ambasadei la Ierusalim

În efortul de a opri Guvernul României să transfere ambasada la Ierusalim, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, l-a sunat în aprilie pe preşedintele Klaus Iohannis pentru a-l îndemna să blocheze această acţiune a Bucureştiului. O sursă occidentală a declarat pentru cotidianul The Jerusalem Post că Angela Merkel a încercat să îl convingă pe preşedintele României să oprească planul de relocare a Ambasadei la Ierusalim.

Există indicii că Angela Merkel a discutat şi cu alţi politicieni europeni în cadrul campaniei de a bloca relocarea ambasadelor unor naţiuni europene la Ierusalim.

Un purtător de cuvânt al Ministerului român de Externe a transmis următorul mesaj pentru cotidianul The Jerusalem Post: "Referitor la întrebarea dv., Ministerul de Externe nu poate face comentarii despre presupusele discuţii dintre Angela Merkel şi preşedintele României. Dacă doriţi informaţii suplimentare, v-am recomanda să contactaţi Administraţia Prezidenţială". Până în momentul difuzării acestei ştiri, Biroul preşedintelui Klaus Iohannis nu răspunsese solicitării transmise de Jerusalem Post.

Biroul cancelarului Angela Merkel a transmis pentru cotidianul The Jerusalem Post: "Nu putem oferi informaţii despre discuţii confidenţiale". Berlinul a subliniat că "statutul oraşului Ierusalim trebuie clarificat în cadrul unui acord" de pace.

Guvernul României a semnalat intenţia de mutare a sediului ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Reprezentanţii Guvernului au susţinut că memorandumul privind mutarea Ambasadei României din Israel în Ierusalim a fost înaintat de Ministerul Afacerilor Externe la categoria "Documente confidenţiale" şi îşi va păstra caracterul până la o decizie finală. În schimb, preşedintele Klaus Iohannis a transmis că nu a fost consultat cu privire la o posibilă mutare a ambasadei în Ierusalim.

Ministerul israelian de Externe a anunţat în decembrie 2017 că a iniţiat contacte cu cel puţin zece ţări care au exprimat interesul de a muta ambasadele la Ierusalim, după exemplul SUA, printre aceste state figurând, conform unor surse diplomatice, România.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat în decembrie 2017 decizia controversată de a considera oraşul Ierusalim drept capitala Israelului şi, implicit, de a muta acolo ambasada SUA. Decizia lui Donald Trump a fost criticată dur de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase ţări musulmane, de Adunarea Generală ONU, Uniunea Europeană şi Rusia. Ulterior, pe fondul criticilor, preşedintele SUA a încercat să îşi nuanţeze poziţia privind statutul Ierusalimului, refuzând să excludă posibilitatea împărţirii oraşului şi explicând că israelienii şi palestinienii trebuie să stabilească frontierele în oraş. Liderul de la Casa Albă a transmis Israelului că pacea necesită "compromisuri dure".

Israelul consideră oraşul Ierusalim drept capitala sa eternă şi indivizibilă, potrivit terminologiei utilizate de liderii politici israelieni. Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină capitala viitorului stat palestinian. Israelul a anexat Ierusalimul de Est, dar marile puteri şi Naţiunile Unite nu recunosc suveranitatea israeliană asupra întregului oraş, subliniind că zonele trebuie negociate. Statele Unite sunt prima naţiune care îşi mută ambasada în Israel la Ierusalim. Decizia lui Donald Trump privind Ierusalimul a fost criticată dur de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase ţări musulmane, de Uniunea Europeană şi Rusia.

Statele Unite şi Guatemala sunt singurele ţări care au ambasadele din Israel în oraşul Ierusalim, restul naţiunilor avându-le în Tel Aviv. Recent, premierul Australiei, Scott Morrison, a semnalat că intenţionează să decidă recunoaşterea oraşului Ierusalim drept capitală a Israelului, din raţiuni electorale. Preşedintele-ales al Braziliei, Jair Bolsonaro, intenţionează să transfere sediul ambasadei braziliene în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, argumentând că naţiunea israelienă este suverană, astfel că are dreptul de a stabili care este propria capitală.

Uniunea Europeană consideră Ierusalimul capitala comună a Israelului şi a viitorului stat palestinian

Oraşul Ierusalim trebuie să rămână capitala comună a Israelului şi a viitorului stat palestinian, a declarat în urmă cu câteva luni Federica Mogherini, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate. "Trebuie menţinut statutul special şi caracterul oraşului" Ierusalim, a declarat Federica Mogherini.

Uniunea Europeană a exprimat "preocupări grave" în legătură cu decizia lui Donald Trump, avertizând că măsura, o încălcare a unei rezoluţii ONU, riscă să afecteze perspectivele de pace între israelieni şi palestinieni. "Uniunea Europeană exprimă preocupări grave legate de anunţul făcut de preşedintele SUA, Donald Trump, privind oraşul Ierusalim şi privind repercusiunile pe care le-ar putea avea asupra perspectivelor de pace. Poziţia UE este neschimbată. Trebuie îndeplinite aspiraţiile ambelor părţi şi trebuie găsită o cale, prin negocieri, pentru stabilirea statutului Ierusalimului ca viitoare capitală a ambelor state", israelian şi palestinian, a reacţionat în decembrie 2017 Federica Mogherini. "Uniunea Europeană şi statele membre vor continua să respecte consensul internaţional privind oraşul Ierusalim, prevăzut, între altele, în Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU 478; aici sunt prevederi privind sediile misiunilor diplomatice până la soluţionarea statutului definitiv al oraşului Ierusalim", a precizat atunci Federica Mogherini, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE). "Uniunea Europeană îndeamnă toate părţile să dea dovadă de calm şi de reţinere pentru a evita escaladarea conflictului. Trebuie să ne concentrăm în continuare pe crearea condiţiilor pentru negocieri directe şi consistente (...). UE reiterează angajamentul ferm în favoarea soluţiei a două state", israelian şi palestinian, sublinia Federica Mogherini.

În aprilie 2017, Rusia a exprimat preocupare privind stagnarea procesului de pace israelo-palestinian, reiterând susţinerea pentru soluţia coexistenţei a două state, anunţând recunoaşterea Ierusalimului de Vest capitală a Israelului şi propunând Ierusalimul de Est drept capitală a viitorului stat palestinian.