The Kyiv Independent: Rusia încearcă să-şi ascundă stocul scăzut de arme nucleare

În urmă cu două luni, Vladimir Putin a anunţat că Rusia îşi va „suspenda” participarea la Noul START, singurul acord de control al armelor nucleare rămas în vigoare dintre SUA şi Rusia. 

Anunţul a permis încă o dată Kremlinului să promoveze ideea că sprijinul Occidentului pentru Ucraina împinge lumea către un holocaust nuclear.

Dar, în ciuda întregului zgomot, această ameninţare din partea Rusiei nu a avut niciun efect. Suspendarea acordului a oferit Kremlinului un singur lucru: un motiv cvasi-legitim pentru a pune capăt inspecţiilor reciproce ale stocurilor nucleare, o parte esenţială a acordului Noului START semnat în 2010.

În ultimii trei ani, Rusia a căutat să-i ţină departe pe inspectorii americani. Iar motivul din spatele acestui lucru nu este  nerăbdarea Moscovei de a susţine energia nucleară, ci mai degrabă opusul - ascunderea  reducerii arsenalului său nuclear sub preş. Stocurile nucleare ruseşti s-au redus treptat de ani de zile.

Sistemele de livrare mai vechi şi focoasele produse cu zeci de ani în urmă îşi epuizează în mod natural durata de viaţă operaţională.

Şi producţia de astăzi de noi rachete, bombardiere strategice sau sisteme de submarine nucleare nu este suficient de puternică pentru a compensa reducerea, transmite reporterul de pe The Kyiv Independent. 

Potrivit experţilor, dezafectarea armelor nucleare ruseşti a început şi va continua cel puţin până în anii 2030.

Dar admiterea acestui declin este imposibil pentru Kremlin, care pune armele nucleare în centrul eforturilor sale de intimidare şi al propagandei de război, atât interne, cât şi internaţionale.

Din cauza lipsei de inspecţii la faţa locului, există puţine certitudini cu privire la cât de mult din capacitatea nucleară, despre care Rusia pretinde că este desfăşurată, este de fapt operaţională.

SUA şi comunitatea internaţională au încă modalităţi de a obţine date estimative despre starea stocurilor ruseşti.

Noul START (Tratat de reducere a armelor strategice) a fost al treilea dintr-o serie de acorduri ruso-americane pentru a reduce arsenalele nucleare de la sfârşitul Războiului Rece ale ambelor naţiuni şi pentru a consolida încrederea reciprocă.

Tratatul a intrat în vigoare în 2011. A stabilit mai multe limite pentru arsenalele SUA şi Rusiei. 

Potrivit tratatului, niciuna dintre părţile semnatare nu trebuie să deţină mai mult de 700 de rachete balistice intercontinentale (ICBM), rachete balistice lansate de submarine (SLBM) şi bombardiere şi nu puteau disloca mai mult de 1.550 de focoase nucleare; nu erau permise mai mult de 100 de rachete şi bombardiere suplimentare echipate cu încărcătură nucleară ce nu erau desfăşurate.

La începutul anilor 1980, Uniunea Sovietică şi SUA aveau fiecare peste 2.000 de sisteme de lansare nucleară şi peste 10.000 de rachete. 

Potrivit estimărilor Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani (FAS) , datorită anilor de efort de reducere a armelor, cantitatea globală de arme nucleare a scăzut de la 70.300 în 1986 la 12.500 la începutul lui 2023, adică cu este 80%.

Reducerea arsenalului nuclear urma să fie finalizată în următorii şapte ani, până în 2018.

Cu toate acestea, Noul START nu acoperă armele nucleare tactice cu randament redus sau focoasele nucleare retrase ce sunt destinate distrugerii. 

Într-un fel, tratatul a fost benefic Rusiei. Până la semnarea Noului START, numărul de sisteme de livrare pe care Rusia le desfăşura era sub limită (611 faţă de maximul de 700), deşi a trebuit să retragă un număr de focoase suplimentare.

Aceasta a însemnat că Rusia ar putea chiar să mărească numărul de rachete şi bombardiere dislocate. Şi s-ar putea bucura în siguranţă de paritatea nucleară cu SUA, fără a cheltui resurse pentru dezvăluirea de noi arme.

În ciuda opoziţiei acerbe a republicanilor, administraţia preşedintelui american Joe Biden la începutul anului 2021 a prelungit tratatul până în 2026.

La sfârşitul lunii martie 2023, conform estimărilor Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani, Rusia avea 1.674 de focoase strategice desfăşurate şi gata de utilizare. 

În plus, se estimează că are 2.815 focoase care sunt în rezervă, nedesfăşurate şi, eventual, tactice. Se crede că peste 1.400 de focoase sunt retrase şi nefuncţionale.

La rândul lor, Statele Unite au aproape acelaşi număr de focoase strategice desfăşurate - 1.670. 

Combinate, cele două naţiuni au în total 11.133 de focoase, care includ muniţii desfăşurate, nedislocate şi retrase. Acesta reprezintă 86% din inventarul global de focoase stocate disponibile pentru uz militar şi 89% din arsenalul nuclear global, conform cifrelor FAS.

După estimările Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani, stocul de focoase ruseşti desfăşurat, precum şi cel american, rămân la nivel de paritate. Deşi depăşesc oarecum pragul impus de Noul START, atât SUA, cât şi Rusia nu fac schimb de date şi nu dezvăluie public nicio informaţie cu privire la stocurile sale nucleare.

Potrivit Departamentului de Stat al SUA, în cea mai recentă notificare din septembrie 2020, Rusia a declarat că are 1.447 de focoase strategice dislocate, ceea ce corespunde noului prag START.

Dar ar putea fi doar cifre pe hârtie.

La sfârşitul lunii ianuarie 2023, un raport emis de Departament a acuzat direct Rusia de încălcarea tratatului pentru prima dată.

În discursul său la Duma de Stat din 21 februarie, Putin a anunţat că Rusia va „suspenda” acordul, chiar dacă tratatul nu conţine nicio prevedere în acest sens. Putin a acuzat Occidentul că este „direct implicat” în atacurile ucrainene, asta în vreme ce el bombarda  cu rachete  infrastructura  critică a Ucrainei.

În săptămâna următoare, Kremlinul a transformat „suspendarea” într-o lege adoptată de parlamentul rus. 

Cu toate acestea, aproape imediat după anunţ, Ministerul rus al Apărării a asigurat că, în ciuda „suspendarii”, Rusia intenţionează să respecte limitele stocurilor din Noul START.

În plus, potrivit Ministerului de Externe al Rusiei, Moscova va continua să notifice SUA cu privire la testele sale nucleare. 

În discursul său la parlamentul rus din 21 februarie, Putin a emis şi o nouă ameninţare, spunând că armata rusă va relua testele nucleare cu drepturi depline, dar numai dacă SUA ar face acest lucru mai întâi. Chiar dacă SUA nu au ratificat niciodată tratatul internaţional corespunzător din 1996, SUA nu au avut nici un test nuclear din 1992 şi nu şi-au exprimat niciodată intenţia de a relua practica.