Tibetanii în exil l-au ales pe succesorul politic al lui Dalai Lama

Dalai Lama, în vârstă de 75 de ani, şi-a anunţat în martie intenţia de a renunţa la rolul său politic de lider al mişcării Tibetanilor în exil, esenţial simbolic, şi de a-şi transmite responsabilităţile noului premier cu atribuţii extinse. El îşi va păstra totuşi rolul de lider spiritual.

Această tranziţie politică istorică îi va conferi noului premier o poziţie mult mai vizibilă decât aveau predecesorii săi.

Parcursul lui Lobsang Sangay, născut într-o regiune producătoare de ceai din nord-estul Indiei, întrerupe tradiţia potrivit căreia vechile figuri religioase dominau viaţa politică a mişcării tibetane. Acest expert în drept internaţional nu a trăit niciodată în Tibet şi nu a mers niciodată în această regiune.

În cadrul unui interviu acordat luna trecută AFP, el a dat asigurări că susţine pe deplin formula "calea de mijloc" dorită de Dalai Lama, adică o "autonomie semnificativă" a Tibetului sub administraţie chineză, mai degrabă decât o independenţă pur şi simplu a regiunii.

Insistând asupra faptului că Dalai Lama este de neînlocuit, el a subliniat dorinţa comunităţii tibetane de a "vedea o generaţie tânără la conducerea" mişcării.

Dintre cei aproximativ 83.400 de alegători tibetani în exil, peste 49.000 au mers la urne.

El i-a învins cu uşurinţă pe ceilalţi doi candidaţi, obţinând 55 la sută din voturi, a anunţat şeful comisiei electorale Jamphel Choesang la Dharamsala, un oraş din nordul Indiei, care este sediul Guvernului tibetan în exil.

Tenzing Tethong, un fost reprezentant al lui Dalai Lama la New York şi Washington, a obţinut 37,4 la sută.

Tashi Wangdi, care a ocupat circa şase portofolii ministeriale în cadrul Guvernului în exil de-a lungul anilor, nu a obţinut decât 6,4 la sută din voturile comunităţii tibetane în exil din lumea întreagă.

Într-un comunicat difuzat din Statele Unite, unde a lucrat în calitate de cercetător la Facultatea de Drept din Harvard după ce şi-a obţinut licenţa aici, Sangay a atribuit victoria sa politicii democratice şi "prevăzătoare" a lui Dalai Lama.

"Mă consolez cu ideea că schimbările către care ne îndreptăm sunt pe cale să se producă (...) în timp ce Sanctitatea Sa are o stare de sănătate bună şi este disponibil să vegheze asupra noastră", a declarat el.

Ideea lui Dalai Lama de a-şi transfera competenţele politice unei figuri alese reflectă îngrijorarea faţă de modul de continuare a luptei pentru drepturile tibetanilor, care a fost încarnată doar de laureatul premiului Nobel pentru Pace de la fuga sa din China, în 1959.

Unii se tem ca lupta lor să nu fie uitată la moartea lui Dalai Lama, care reprezintă în ochii Occidentului cauza tibetanilor. Rolul sporit al premierului a fost ales ca soluţie dar calea riscă să fie pavată cu dificultăţi.

Guvernul în exil nu este recunoscut de niciun guvern străin, China refuză să îl recunoască, iar legitimitatea sa ar putea fi pusă la îndoială în ochii tibetanilor din Tibet, în lipsa susţinerii lui Dalai Lama.

"Problema pentru premier este următoarea: în comparaţie cu Dalai Lama, el beneficiază de o recunoaştere slabă în afara cercurilor tibetane specializate şi va fi o dinamică dificil de modificat", aprecia recent Barry Sautman, expert în Tibet la Universitatea de ştiinţe şi tehnologie din Hong Kong.