Tiraspolul acuză OSCE că a întârziat discuţiile privind soluţionarea conflictului din Transnistria

"Totul depinde de preşedintele în exerciţiu (al OSCE), întrucât partea moldovenească nu are obiecţii fundamentale împotriva unui astfel de dialog şi sper că vom putea convinge colegii de la OSCE să ne dea o astfel de posibilitate. Din păcate, este dificil pentru Chişinău şi Tiraspol să soluţioneze singure anumite probleme - am auzit ipoteze despre voinţă politică, însă Transnistria a luat deja o serie de măsuri pentru a răspunde aşteptărilor la jumătatea drumului cu Moldova", a spus ministrul de Externe din Transnistria, Vitali Ignatiev, comentând absenţa reuniunilor în format extins de-a lungul a aproape nouă luni, sub preşedinţia austriacă a OSCE.

Vitali Ignatiev s-a întâlnit la Tiraspol cu Wolf-Dietrich Heim, reprezentant special al preşedinţiei în exerciţiu a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană.

Diplomatul austriac a menţionat că unele condiţii pentru o astfel de întâlnire nu au fost încă create. El a spus că ambele părţi trebuie să demonstreze "mai multă flexibilitate şi mai mult curaj". În acest caz, o întâlnire ar putea avea loc în luna octombrie, iar o altă întâlnire în luna noiembrie, a adăugat Heim.

În replică, şeful diplomaţiei din Transnistria a precizat că atmosfera dialogului moldo-transnistrean "se deteriorează critic" şi a amintit că ministerul rus de Externe s-a pronunţat în favoarea reluării rapide a negocierilor în formatul 5+2 şi a spus că OSCE este responsabilă de faptul că discuţiile trenează.

Discuţiile de pace privind Transnistria în formatul 5+2 presupun participarea Republicii Moldova, Transnistriei, OSCE, Rusiei, Ucrainei şi observatorilor din partea SUA şi UE.

În conformitate cu protocolul încheiat, cel puţin şase reuniuni pe an ar trebui să aibă loc în formatul 5+2. Ultima întâlnire a avut loc la Berlin în 2016, după o pauză de doi ani, şi s-a încheiat cu semnarea unui document. Părţile au convenit să soluţioneze problemele privind recunoaşterea documentelor, precum şi să stabilească o cooperare în domeniile telecomunicaţiilor şi să renunţe la urmărirea penală reciprocă a unor oficiali. Cu toate acestea, acordurile nu au fost puse în aplicare în totalitate.

Regiunea separatistă Transnistria şi-a declarat independenţa faţă de Republica Moldova în 1990, justificând decizia cu frica unei posibile reunificări a Republicii Moldova cu România.