Continentul american, şi mai ales Statele Unite şi Canada, a fost până în prezent cel mai puternic afectat de pandemie, aici înregistrându-se „cel puţin” 6.670 de victime, dar „Europa Centrală şi de Est este zona unde transmiterea gripei pandemice este în prezent cea mai activă”, a subliniat OMS.
În Europa de Vest virusul rămâne în continuare activ, în pofida faptului că epidemia a atins aici cel mai înalt nivel, afirmă organizaţia.
Bilanţul OMS pentru ansamblul Europei a fost stabilit la „cel puţin” 2.422 de morţi, în cazul cărora examenele de laborator au confirmat că moartea a fost cauzată de noul virus. Între focarele deosebit de active ale maladiei, organizaţia citează în special Georgia, Muntenegru, Ucraina, Grecia, Polonia, Bulgaria, Serbia şi regiunile Ural în Rusia.
În plus, OMS dispune de indicii privind o „transmitere activă şi ridicată a virusului A/H1N1 în ţările Africii de Nord riverane Mediteranei (Algeria, Tunisia şi Egipt)”.
În schimb, nivelul maxim al transmiterii virusului a fost depăşit în Israel, Iran, Irak, Sultanatul Oman şi Afganistan.
Pandemia se află, de asemenea, în declin în Japonia, nordul şi sudul Chinei, Taiwan şi Hong Kong.
Însă, în Mongolia a fost detectată o uşoară intensificare, în timp ce activitatea virusului rămâne intensă în nordul Indiei, Nepal şi Sri Lanka.
Virusul A/H1N1 rămâne activ în America de Nord, în pofida faptului că propagarea acestuia s-a diminuat semnificativ. În Statele Unite, nivelul spitalizărilor pentru grupele de vârstă între 5 şi 17 ani şi 18 şi 49 de ani rămâne, totuşi, mai ridicat decât nivelul spitalizărilor pentru epidemiile de gripă sezonieră, în timp ce populaţia cu vârsta peste 65 de ani este mai puţin afectată, precizează OMS.
Potrivit OMS, care a instituit pandemia la nivel mondial în iunie, numărul de morţi este, în realitate, mai mare decât cel prezentat în bilanţurile sale, fiind necesari „cel puţin doi ani” pentru a putea estima rata mortalităţii reale cauzată de virusul A/H1N1.
În opinia directoarei OMS, doctorul Margaret Chan, nu trebuie „coborâtă garda” în lupta împotriva acestui virus „foarte imprevizibil”, care poate înregistra mutaţii către o formă mai agresivă.